Rosiori de Vede :: Biserica Serdareasa

Acasă > Biserici

Timp stanga: 0,01s...

Biserici

Biserica Serdăreasa
Roşiori de Vede

Religie:

Ortodox

Localitate:

Roşiori de Vede

Judeţ:

Teleorman

Adresa:

strada Oltului nr. 28

Cod poştal:

145100

Telefon :

NU deţinem nr. de Telefon (al preotului sau parohiei)...

Adresă de e-mail :

NU deţinem adresa de e-mail...

Adrese utile:

episcopiaalexandriei.ro, www.primariaRosioriiDeVede.ro, www.cjTeleorman.ro, tr.prefectura.mai.gov.ro

Hram:

Sf. Împ. Constantin şi Elena

Detalii:

Biserica Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena din Roşiorii de Vede este poziţionată pe strada Republicii, numărul 12, învecinându-se cu parcul vechi al oraşului şi cu Liceul „Anastasescu. ” Actuala biserică este construită pe locul uneia mai vechi, ce aparţinea mănăstirii „Ruşii de Vede. ” Datele istorice ne încredinţează că mănăstirea fusese construită de călugării de la sud de Dunăre, izgoniţi de expansiunea Imperiului Otoman în vremea lui Baiazid-Ilderim. Domnitorul Mircea cel Bătrân o întăreşte cu ziduri de apărare. Pe o hartă de la 1780, aşezarea Rusch den Vede, este însemnată cu simbolul mănăstirii. Chiliile mănăstirii vor adăposti pentru o vreme pandurii din oastea revoluţionarului Tudor Vladimirescu, ce aveau ordinul de a apăra târgul. În timpul Războiului de Independenţă, chiliile mănăstirii vor adăposti 200 de prizonieri turci, majoritatea bolnavi de tifos. Drama ai cărei eroi au fost Savu Pantofaru, prietenul său sergentul Mutafu, şi prizonierul turc Mahmud a fost descrisă pe larg de preotul şi scriitorul teleormănean Gala Galaction, într-unua dintre cele mai cunoscute nuvele ale sale „Papucii lui Mahmud”. Acest sfânt lăcaş fost construit de către văduva serdarului Marin Butculescu (1760-1830) , serdăreasa Maria Butculescu în anul 1832 (serdar - ramură ierarhică a boierimii în trecut, comandant militar asemănător cu general de cavalerie) . Biserica nu are pisanie, dar se cunoaşte data când a fost zidită şi cine a ctitorit-o. Este construită din cărămidă arsă, cu grosimea de 4 cm, acoperită cu scândură şi învelită cu tablă. La început a fost acoperită cu tablă de zinc, dar în 1946 a fost înlocuită cu tablă galvanizată. Biserica este construită în formă de cruce şi a avut la început contraforţi, care ulterior au fost îndepărtaţi, deoarece nu formau un tot unitar cu corpul clădirii. Biserica are şapte ferestre şi a avut şi are şi în prezent o turlă din lemn, de formă octogonală, acoperită cu tablă de cupru, situată deasupra pronaosului. Construcţia edificiului este din cărămidă, în formă de cruce, având o lungime de 28 m, lăţimea de 14 m, o înălţime de 15 m până în vârful turlei şi grosimea zidurilor de 1 m. Pridvorul este închis. Catapeteasma bisericii este zidită din cărămidă ondulată. Prima învelitoare a fost din lemn de stejar, atât căpriorii, cât şi scândura. În pod se văd grinzi de stejar cu grosimea de peste 70 cm. Primul acoperiş a fost aşezat direct pe bolţi, biserica neavând pod, iar de la 1946 zidurile au fost ridicate de jur împrejur cu 2 m, turnându-se şi centură de beton armat, făcând în aşa fel încât biserica să aibă pod. [PICTURA] bisericii este în frescă, datând din prima jumătate a secolului al XIX-lea şi este considerată de specialişti ca fiind una izbutită, păstrându-şi caracterul vechi, autentic, suferind doar câteva retuşări. În interior biserica a fost peste tot pardosită cu piatră. Pe peretele sudic se mai păstrează fragmente de pictură înfăţişând pe ctitori şi anume portretele lui Nicolae şi Emanoil Butculescu, fiii serdarului Marin Butculescu şi ai serdăresei Maria Butculescu, născută Bârleanu. Tinerii sunt îmbrăcaţi în uniforme militare a epocii Regulamentului Organic, cu mundir şi mantale, încinşi cu centiron de care atârnă săbiile. Biserica a fost sfinţită la 15 iulie 1835. În această biserică a funcţionat şi un cor mixt, dirijat de prof. Adrian Petrovan. De asemenea pe lângă locaşul bisericii au mai fost construite clopotniţa şi casa parohială. Clopotniţa a fost ridicată odată cu biserica din cărămidă şi lemn, fiind acoperită cu tablă, iar alăturat, de-o parte şi de alta se aflau două camere ce erau folosite pentru magazie. Şi ea a suferit renovări la acoperiş, înlocuindu-se tabla veche cu alta nouă în anul 1919 cu cheltuiala enoriaşilor şi ai urmaşilor familiei Butculeştilor. În biserică se aflau două morminte, aşezate în partea dreaptă a bisericii. În dreapta pronaosului se află o piatră funerară nedatată, aparţinând, conform specialiştilor, primei jumătăţi al secolului al XIX-lea, conţinând următorul text: „ Slujer Ion Bârleanu: Dumitru, Grigore, Manole, Tarsiţa, Drăghici şi cu tot neamul. ” În faţa ei se află o lespede fără inscripţie, care acoperă mormântul ctitorului, serdarul Marin Butculescu, care a fost înmormântat la Slatina şi reînhumat apoi aici. O altă piatră funerară se află în curte, în partea stângă a bisericii, cu următorul conţinut: „Sub această piatră de află odihnit, parucicul (locotenentul) Mihail Păucescu, în vârstă de ani 32. A încetat din viaţă la anul 1848 iunie 7”. Se pare că tânărul făcea parte dintr-un detaşament înarmat ce venea de la Bucureşti spre Izlaz, pentru a calma evenimentele ce au dus la Revoluţie. Nu se cunoaşte cauza morţii. Biserica are o curte destul de mare, de formă dreptunghiulară. De jur împrejur este înconjurată de un zid de cărămidă construit în anul 1850 de către fiii Butculeştilor. Zidul are din loc în loc contraforţi şi mici ferestre, ca la o cetate. Datorită intemperiilor a avut de suferit mult. În anul 2003 a fost reparat exteriorul şi s-a acoperit cu plăci ondulate de azbociment, pentru protecţie. La interior, zidul prezintă o stare avansată de degradare, urmând a fi consolidat. În anul 1946 biserica a avut nevoie de reparaţii la acoperiş cum am mai spus mai înainte şi tot atunci s-a zidit, adăugându-se ceva nou bisericii şi anume pridvorul şi arcada din faţă. Pridvorul era închis şi avea ferestre de fier. În anii 2006-2007, biserica a suferit noi intervenţii. Astfel acoperişul a fost refăcut în totalitate, s-au schimbat căpriorii şi astereala şi s-a pus tablă de cupru cu finanţare de la Ministerul Culturii şi Cultelor prin intervenţia domnului deputat Alexandru Mocanu. Tot în această perioadă, din contribuţia enoriaşilor şi a altor credincioşi, s-a schimbat tâmplăria, confecţionându-se uşi şi ferestre din stejar. Are încălzire centrală proprie şi instalaţie de sonorizare. S-a ridicat un monument de marmură închinat eroilor cu sprijinul domnului deputat prof. Constantin Amariei. [ANEXE] Este cunoscut că pe lângă biserica Sfinţii Împăraţi s-au aflat construcţii (case) în care înainte de 1900 a funcţionat şcoala primară, iar după 1900 grădiniţa de copii. Este bine de ştiut faptul că în curtea bisericii a funcţionat multă vreme o şcoală condusă de dascălii Constantin şi Gavrilă Popescu, unde copiii învăţau Psaltirea, Ceaslovul şi Aritmetica, după cum reiese din raportul de inspecţie al prof. Alecsie Popovici din ianuarie 1838. Aceste construcţii nu mai există. Ele au fost dărmate de cutremurul din anul 1977. Tot atunci şi clopotniţa a fost grav avariată. În anul 1993 datorită vechimii mari, dar şi a trepidaţiilor rutiere, clopotniţa a trebuit să fie demolată, iar în locul ei a fost construită alta nouă, cu sprijinul domnului Nicolae Noica, ministru M. L. P. A. T, după un proiect donat de arh. Tudor Răgălie din Craiova, din cărămidă şi beton armat, acoperită cu tablă, având două camere în care funcţionează la ora actuală cancelaria parohială şi o cameră mortuară. Casa parohială a fost construită în anul 1850 în stilul timpului, având în faţă prispă cu stâlpi de lemn. Ulterior ea a fost închisă cu zid dar, datorită deteriorării, a fost demolată.

Cod Monument:

TR-II-a-B-14430

Nr. vizualizări:

6248

Data ultimei vizualizări:

2025-09-26 11:59:48

Data ultimei actualizări:

2025-01-06 13:04:35

Data încărcării pe sit:

2006-07-01 18:23:48

Nr. Mesaje:

Nr. Fotografii:

Clic pe fotografii pentru a le vedea in format mărit!

Data: 2015-05-04
Aparat: NIKON CORPORATION NIKON D700
Contor: 1

Vedere din lateral
Foto: Google Street View

Timp total: 0,08s...

[]:1