Ieud :: Biserica din Deal

Acasă > Biserici

Google Translate

Timp stanga: 0,01s...

Biserici

Biserica din Deal
Ieud

Religie:

Ortodox

Localitate:

Ieud

Comună:

Ieud

Judeţ:

Maramureş

Adresa:

nr. 957

Cod poştal:

437170

Telefon :

NU deţinem nr. de Telefon (al preotului sau parohiei)...

Adresă de e-mail :

NU deţinem adresa de e-mail...

Adrese utile:

www.protopopiatulviseu.ro, www.episcopiammsm.ro, www.comunaieud.ro, www.cjMaramures.ro, mm.prefectura.mai.gov.ro

Preot:

Brici Alexandru

Hram:

Naşterea Maicii Domnului

Stil arhitectonic:

Lemn

Detalii:

Biserica din Deal numita si a "Balcului" este cea mai veche biserica de lemn din Maramures fiind datata în doua jumătate a secolului al XVII-lea şi nu în 1364 cum se credea anterior. Constructia urmeaza canoanele traditionala: Pictura si iconostasul, bine conservate, sunt de secol XVIII. In biserica exista icoane vechi de lemn (sec. XVI-XVII) , o valoroasa colectie de icoane pe sticla aduse de la Nicula, toate acestea alaturi de covoare vopsite in culori vegetale si carti de mare valoare; demne de amintit sunt tipariturile lui Coresi "Intrebare crestineasca" si "Apostolul" datand din secolul XV, precum si alte documente tiparite la Iasi si la Blaj. In podul bisericii a fost descoperit "Codicele de la Ieud", manuscris de o valoare inestimabila, datat 1391.
Pictura bisericii in stil bizantin primitiv a fost executata la 1782 de pictorul Alexandru Ponchalschi, originar din Berbesti, direct pe lemn iar la imbinari si denivelari pe panza.

Alte informaţii:

Pictura murală acoperă întreaga suprafaţă interioară a bisericii, în altar, naos şi pronaos. Ansamblul picturii murale, remarcat de istoricul de artă Anca Pop-Bratu pentru bogăţia programului iconografic, complexitatea rezolvărilor compoziţionale şi varietatea decorativă, nu este nici datat nici semnat. Anca Pop-Bratu a atribuit corect lucrarea pictorului itinerant de biserici maramureşean Alexandru Ponehalschi, al cărui stil caracteristic se poate distinge din alte ansambluri murale semnate în Călineşti Căeni (1754) , Sârbi Susani (1760) , Budeşti Susani (1760) , Berbeşti (1769) , Deseşti (1780) . Ea a forţat însă datarea picturii din Ieud Deal în anul 1782, sprijinindu-se pe o icoană datată ce poate fi atribuită lui Alexandru Ponehalschi. Prin această datare, Anca Pop-Bratu a încadrat pictura murală din Ieud Deal în perioada de final a creaţiei artistului, imaginându-şi o evoluţie progresivă spre acest punct culminant din creaţia sa. Se ştie însă că o icoană mobilă poate fi completată inventarului ulterior şi nu poate data cu fermitate o pictură murală. Istoricul de artă Marius Porumb a notat, mai reţinut, că „în 1782 pictorul zugrăveşte mai multe icoane în biserica din deal din Ieud” fără să cuprindă şi ansamblul mural.
Documentele de arhivă aduc mai multă lumină în jurul datării picturii murale din Ieud Deal. În conscripţia parohială din 1774 apare informaţia că amândouă bisericile din Ieud au fost renovate în anii 1764-65 de nobilul Mihai Balea. Cercetările dendrocronologice au indicat, la Ieud Deal, schimbarea tălpilor în acel moment. Se pare că, cu aceeaşi ocazie, au fost mărite şi ferestrele, care mai devreme erau mult mai mici. Două ferestre originale s-au păstrat între streşini spre apus. Tot atunci s-a trecut, probabil, de la un iconostas cu două uşi la unul cu trei uşi, conform obiceiului introdus în arta bisericească locală pe la mijlocul secolului al XVII-lea. Nici deschiderile arcuite în peretele dintre femei şi bărbaţi nu puteau fi executate mai bine cu altă ocazie, ele încadrându-se şi în spiritul înnoitor al celei de-a doua jumătăţi a secolului al XVIII-lea. Ceea ce, însă, a înnoit cu adevărat lăcaşul de cult la 1765 a fost, foarte probabil, repictarea ei. În acea perioadă mai multe biserici de lemn au fost fie (re) pictate cu ocazia unei renovări, fie pictate ca o definitivare a unei noi construcţii. Biserica din Ieud Deal nu a fost, din această perspectivă, o excepţie, mai ales într-un sat de nobili ambiţioşi. Prin urmare, pictura a finalizat lucrările de renovare din 1764-65, cel mai probabil în 1765.
Ansamblul pictural de excepţie din Ieud Deal este rezultatul unei comenzi concrete din partea patronului bisericii. Patronul a fost binecunoscuta familie nobilă Balea, din care se distingea în epocă vicecomitele Maramureşului Mihai Balea. Este posibil ca lui să i se datoreze amploarea ansamblului de pictură şi nu meşterului zugrav care a investit totuşi, talent şi pricepere în realizarea lui.
Această biserică a fost concepută la vremea ei ca una din lăcaşurile mari, 7, 15 m largă şi 11, 87 m lungă, cu o capacitate maximă de circa 340 credincioşi, spaţiul fiind egal împărţit între femei şi bărbaţi. Biserica este dispusă de la vest la est cu o tindă pentru femei (pronaos) , biserica bărbaţilor (navă) şi altar. E bine de observat că la începutul secolului al XVII-lea în Maramureş nu erau ridicate pridvoare, iar la această biserică această parte nu a fost adausă nici mai târziu. Intrarea se face din vest printr-un portal fără decor, repetat şi la intrarea în navă. Pronaosul sau tinda femeilor este tăvănită sub tălpile turnului şi deschisă spre biserica bărbaţilor prin goluri în perete de fiecare parte a uşii. Biserica bărbaţilor sau nava este principala încăpere, subliniată de cerul înalt al bisericii (bolta) . De remarcat că înălţimea navei este egală cu lărgimea ei, o proporţie remarcată şi la alte biserici de la începutul secolului al XVII-lea în Maramureş. Spre altar sunt trei uşi iar în faţa iconostasului există o solee ce marchează trecerea dinspre profan spre sacru. Altarul este decroşat şi incheiat cu cinci laturi exterioare scurte. El are 4, 15 m lăţime şi 3, 6 m adâncime. Interiorul este luminat de ferestre mărunte în unghi ascuţit care iniţial au fost şi mai mici.
Butea bisericii din Ieud Deal este ridicată din bârne de molid, legate cu cheotori netede în dinte ascuns. Tălpile şi portalele, mai expuse la umezeală, sunt făcute din lemn de stejar. Pereţii sunt ridicaţi drepţi cu bârne fasonate din secure şi bardă, apoi rigidizaţi cu cuie de lemn. Între bârne sunt făcute scobituri „cuptytye” pentru etanşeizarea pereţilor.
Din fotografiile de epocă reiese că chetorile au fost o perioadă acoperite cu scânduri. Este posibil ca la una din reparţiile anterioare sau prin tasare o parte din cheotori să fi fost distruse. Reparaţiile din colţul de sudest al navei datează din 1959. Cu toate acestea, cheotorile din celelalte colţuri arată o calitate deosebită a execuţiei şi participarea unor meşteri de biserici specializaţi.
Biserica a fost inclusă pe lista patrimoniului mondial al UNESCO în decembrie 1999.

Cod Monument:

MM-II-m-A-04588

Nr. vizualizări:

14667

Data ultimei vizualizări:

2024-04-28 10:20:32

Data ultimei actualizări:

2015-05-19 16:42:42

Data încărcării pe sit:

2005-12-03 12:41:12

Nr. Mesaje:

Nr. Fotografii:

Clic pe fotografii pentru a le vedea in format mărit!

Vedere din faţă
Foto: CarpatBike

Timp total: 0,06s...

[]:1