Seaca :: Biserica Adormirea Maicii Domnului

Acasă > Biserici

Google Translate

Timp stanga: 0,01s...

Biserici

Biserica Adormirea Maicii Domnului
Seaca

Religie:

Ortodox

Localitate:

Seaca

Comună:

Poboru

Judeţ:

Olt

Cod poştal:

237349

Telefon :

0766... Click aici pentru a Vizualiza Telefoanele!

Adresă de e-mail :

NU deţinem adresa de e-mail...

Adrese utile:

www.episcopiaslatinei.ro, www.primariaPoboru.ro, www.cjOlt.ro, ot.prefectura.mai.gov.ro

Preot:

Stochiţa Marian

Hram:

Adormirea Maicii Domnului

Detalii:

Mănăstirea Seaca Muşeteşti, ce poartă hramul Adormirea Maicii Domnului, este situată în
comuna Poboru din judeţul Olt. Aceasta a fost fondată în jurul anului 1512, de către Clucerul Manea Persanul şi soţia sa Vlădaia, iniţial
ca schit de călugări.
Legenda susţine că la începutul secolului al XVI-lea, pe vremea când românii erau nevoiţi să îşi găsească adăpost în desişul codrilor,
un boier Manea venit din Drăgăşani pentru a se adăposti de duşmani, este adus în valea Seacă de un porcar. De teamă ca porcarul să
nu îi destăinuie cuiva ascunzătoarea, îl ucide, iar spre pocăinţă, zideşte mănăstirea.
Manea Persanu, ctitorul bisericii, împreună cu soţia sa Vlădaia, au construit, în 1527, şi biserica Sfântul Nicolae Androneşti din
Târgovişte, însă au dorit ca necropola să le fie la Seaca Muşeteşti. În pronaosul bisericii în partea de miazănoapte se găseşte şi
mormântul Vlădaiei cu următoarea inscripţie în limba slavonă: „a zrăposat roaba lui Dumnezeu Vlădaia, jupâniţa marelui vornic (ului)
Manea, luna Ghenai (gherar) , 2 zile văleatul 7037 (1528) ”.
Potrivit actelor de donaţie ale boierului şi ale urmaşilor săi, mănăstirea a primit numeroase terenuri, mori, livezi, lacuri şi sate de
ţigani, însă începând cu a doua jumătate a secolului al XVII-lea, mănăstirea trece printr-o perioadă de declin, aceasta fiind închiriată
ca metoh mănăstirii Cozia, la 1664, „împreună cu satele şi morile şi rumânii şi ţiganii oricâţi se vor afla să poarte grijă de ea.
Pe la 1807, mănăstirea va fi „înfrumuseţată de un Mitrofan Ieromonah şi un Constantin polcovnicul din Drăgăşani, cât şi de un
Constantin logofătul din Craiova”. Ultimul călugăr cunoscut de localnici a fost Pafnutie prin 1877 care cu ajutorul stareţului de la
Cotmeana a intervenit pe lângă Regina Elisabeta pentru salvarea mănăstirii.
Din întreg ansamblul mănăstiresc a mai rămas doar biserica mănăstirii, celelalte construcţii fiind distruse, odată cu plecarea ultimilor
monahi în jurul anului 1940.
După prima renovare, faţadele au fost tencuite, lăsând să alterneze rândurile de cărămizi tencuite cu cele aparente, introducându-se
ca element decorativ rozeta. Mai târziu se vor aplica picturi în medalioane ale proorocilor, unele încă vizibile. Ultimele reparaţii au loc
în 1854 şi 1910 când este schimbat acoperişul cu unul din tablă şi este înălţat un metru ceea ce afectează structura de rezistenţă.

Alte informaţii:

Biserica, ce în prezent deserveşte ca filie a Parohiei Cornăţelu, este în plan triconc, cu absidele naosului semicirculare în interior şi
poligonale în exterior, având o turlă peste naos şi una peste pridvor în care se află clopotniţa. Naosul este format dintr-o turlă centrală
sprijinită pe două rânduri de arce longitudinale.
Pronaosul este boltit cu un semicilindru longitudinal. Pridvorul este de plan dreptunghiular, cu o boltă semicilindrică transversală.

Cod Monument:

OT-II-a-A-09024

Nr. vizualizări:

3589

Data ultimei vizualizări:

2024-05-20 11:30:11

Data ultimei actualizări:

2018-01-16 12:07:06

Data încărcării pe sit:

2006-07-04 14:35:31

Nr. Mesaje:

Nr. Fotografii:

Timp total: 0,04s...

[]:1