Papa Francisc: In politica, pacea trebuie sa fie mai mult decat o teorie - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2024 BISERICI.org

eXTReMe Tracker
 Google Translate 

Știri și Evenimente

Papa Francisc: În politică, pacea trebuie să fie mai mult decât o teorie

[2017-01-10]
10.01.2017, Vatican (Catholica) - După un an tulburat de război și terorism, Papa Francisc le-a spus diplomaților că pentru 2017, pacea trebuie să fie mai mult decât doar o idee sau o teorie frumoasă, trebuie să fie urmărită activ prin politici concrete destinate să promoveze binele comun și demnitatea persoanei umane. Pacea este „un bun pozitiv, rodul ordinii imprimate în societatea umană de Dumnezeu și nu simpla absență a războiului. Nu poate să se reducă numai la a face stabil echilibrul forțelor adverse, mai degrabă cere angajarea acelor persoane de bunăvoință care aspiră cu ardoare la o dreptate tot mai perfectă.”
Sfântul Părinte a vorbit luni, 9 ianuarie 2017, înaintea Corpurilor Diplomatice acreditate la Sfântul Scaun, ca parte a tradiționalului schimb de urări de Anul Nou cu diplomații. Există în prezent 182 de ambasadori din alte țări la Sfântul Scaun, dintre care 88 locuiesc în Roma. În timp ce anumite națiuni au beneficiat de îndelungate perioade pace după încheierea războaielor mondiale, pentru milioane de persoane pacea „rămâne un vis îndepărtat”. „Milioane de persoane trăiesc încă în centrul conflictelor nesăbuite. Chiar și în locuri considerate odinioară sigure se observă un sentiment general de frică. Suntem năvăliți frecvent de imagini de moarte, de durerea nevinovaților care imploră ajutor și mângâiere, de doliul celui care plânge o persoană dragă din cauza urii și a violenței, de drama refugiaților care fug de război sau a migranților care pier tragic.”
În actualul climat global de teamă, neliniște, nesiguranță atât pentru prezent cât și pentru viitor, este nevoie de „un cuvânt de speranță”, care este capabil să indice un drum pentru a merge înainte. Pontiful și-a exprimat convingerea c㠄fiecare exprimare religioasă este chemată să promoveze pacea. Am putut experimenta aceasta în mod semnificativ în cursul Zilei Mondiale de Rugăciune pentru Pace, ținută la Assisi în septembrie, în timpul căreia reprezentanții diferitelor religii s-au întâlnit pentru ‘a da glas împreună celor care suferă, celor care sunt fără glas și fără ascultare’, precum și în cursul vizitei mele la Templul Major din Roma sau la Moscheea din Baku”.
În timp ce a recunoscut „multiplele opere, inspirate religios, care colaborează, uneori și cu jertfa martirilor, la edificarea binelui comun, prin educație și asistență”, contribuind la pace și dând mărturie „despre modul în care să poate în mod concret trăi și munci împreună”, Papa a arătat și că experiența religioas㠄poate să fie folosită uneori ca pretext de închideri, marginalizări și violențe. Mă refer îndeosebi la terorismul de matrice fundamentalistă, care a secerat și anul trecut numeroase victime în toată lumea… Sunt gesturi lașe, care folosesc copiii pentru a ucide, ca în Nigeria; iau în vizor pe cel care se roagă, ca în catedrala coptă din Cairo, pe cel care călătorește sau muncește, ca la Bruxelles, pe cel care se plimbă pe străzile orașului, ca la Nisa și la Berlin, sau pur și simplu pe cel care sărbătorește venirea anului nou, ca la Istanbul”.
Terorismul fundamentalist „va putea să fie înfrânt pe deplin numai cu contribuția comună a liderilor religioși și a celor politici. Celor dintâi le revine misiunea de a transmite acele valori religioase care nu admit contrapoziție între teama de Dumnezeu și iubirea față de aproapele. Celorlalți le revine să garanteze în spațiul public dreptul la libertatea religioasă, recunoscând contribuția pozitivă și constructivă pe care ea o exercită în edificarea societății civile… Celui care guvernează îi revine responsabilitatea de a evita să se formeze acele condiții care devin teren fertil pentru răspândirea fundamentalismelor. Aceasta cere politici sociale adecvate menite să combată sărăcia, care nu pot face abstracție de o sinceră valorizare a familiei, ca loc privilegiat al maturizării umane, și de investiții însemnate în domeniul educativ și cultural.”
Pentru Papa, parte a procesului de edificare a păcii este eradicarea „cauzelor de neînțelegere care alimentează războaiele, începând de la nedreptăți”. Există o legătură intimă între dreptate și pace, dar „ea trebuie exercitată și într-un anumit sens completată cu iertarea care vindecă rănile și restabilește în profunzime raporturile umane tulburate… Iertarea nu se opune sub nici o formă dreptății ci privește mai curând deplinătatea dreptății, conducând la acea liniște a ordinii care… vindecă în profunzime rănile din inimile oamenilor. Dreptatea și iertarea sunt amândouă esențiale pentru o astfel de vindecare”.
„Sunt convins că pentru mulți Jubileul extraordinar al Milostivirii a fost o ocazie deosebit de propice și pentru a descoperi incidența mare și pozitivă a milostivirii ca valoare socială. Fiecare poate contribui astfel să dea viață unei culturi a milostivirii, bazate pe redescoperirea întâlnirii cu alții: o cultură în care nimeni nu privește la celălalt cu indiferență nici nu-și întoarce privirea atunci când vede suferința fraților. Numai așa se vor putea construi societăți deschise și primitoare față de străini și, în același timp, sigure și în pace în interiorul lor.”
„O abordare prudentă din partea autorităților publice nu comportă realizarea de politici de închidere față de migranți, ci implică evaluarea cu înțelepciune și clarviziune până la ce punct propria țară este în măsură, fără a leza binele comun al cetățenilor, să ofere o viață demnă migranților, în special celor care au efectivă nevoie de protecție. Mai ales nu se poate reduce actuala criză dramatică la un simplu calcul numeric. Migranții sunt persoane, cu nume, istorii, familii și nu va putea să existe pace adevărată atâta timp cât va exista chiar și o singură ființă umană care este încălcată în propria identitate personală sau redusă la o simplă cifră statistică sau la obiect de interes economic.”
„Problema migratoare este o chestiune care nu poate lăsa unele țări indiferente, în timp ce altele susțin povara umanitară, adesea cu eforturi însemnate și greutăți mari, de a face față unei urgențe care nu pare să aibă sfârșit. Toți ar trebui să se simtă constructori și concurenți la binele comun internațional, și prin gesturi concrete de umanitate, care constituie factori esențiali ai acelei păci și ai acelei dezvoltări pe care întregi națiuni și milioane de persoane o mai așteaptă.”
Un alt element esențial pentru pace este oprirea „comerțului deplorabil de arme și a cursei continue de a produce și a răspândi armamente tot mai sofisticate”. În vederea următoarei Conferințe despre dezarmare, „Sfântul Scaun se străduiește să promoveze o etică a păcii și a siguranței care să meargă dincolo de acea frică și ‘închidere’, care condiționează dezbaterea despre armele nucleare. Și cât privește armamentele convenționale, trebuie spus că facilitatea cu care adesea se poate avea acces la arme, și de calibru mic, în afară de a agrava situația în diferitele zone de conflict, produce un sentimente răspândit și general de nesiguranță și de frică”.
„Dușmană a păcii este ideologia care se bazează pe greutățile sociale pentru a mări disprețul și ura și care îl vede pe celălalt ca un dușman care trebuie eliminat. Din păcate noi forme ideologice se arată încontinuu la orizontul omenirii. Mascându-se ca aducătoare de bine pentru popor, lasă în schimb în urma lor sărăcie, diviziuni, tensiuni sociale, suferință și adesea și moarte. În schimb, pacea se cucerește cu solidaritatea. Din ea răsare voința de dialog și colaborarea, care are în diplomație un instrument fundamental.”
„Dragi ambasadori, pacea este un dar, o provocare și o angajare. Un dar pentru că ea provine din însăși inima lui Dumnezeu; o provocare pentru că este un bine care nu este niciodată sigur și trebuie cucerit încontinuu; o angajare pentru că cere lucrarea pasionată a fiecărei persoane de bunăvoință în căutarea ei și în construirea ei. Așadar, nu există adevărată pace decât pornind de la o viziune despre om care să știe să-i promoveze dezvoltarea integrală, ținând cont de demnitatea sa transcendentă… Așadar aceasta este dorința mea pentru anul abia început: să poată crește între țările noastre și popoarele lor ocaziile pentru a lucra împreună și a construi o pace autentică.”

Sursa: www.Catholica.ro


Contor Accesări: 1332, Ultimul acces: 2024-06-14 13:23:09