© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Povestea podgoriilor invizibile de la Nazarcea (Jurnalul.ro)[2016-12-21]Se încheie un an greu pentru Biserica Ortodoxă Română. În ultimele 12 luni, ca niciodată, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au descins la vârful instituţiei religioase. Eparhii din ţara largă au fost răscolite de anchetatori hotărâţi să scoată la lumină posibile acte de corupţie săvârşite de cele mai înalte feţe bisericeşti. Cum s-a ajuns aici?20 octombrie 2016. Înaltpreasfinţitul Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, iese din Inspectoratul Judeţean de Poliţie Constanţa, după ce a intrat acolo pe uşa din dos, ca să se ferească de mulţimea de jurnalişti adunaţi ciorchine la intrare. Ignoră întrebările acestora fără nicio expresie pe faţă. „De ce vă ascundeţi?”, „Ce aveţi de spus?”, „V-aţi gândit la o suspendare?”. Teodosie priveşte undeva deasupra camerelor de luat vederi, îşi face loc prin mulţime şi urcă într-o dubă lucioasă cu geamuri fumurii, care opreşte în dreptul său şi-l scoate din încurcătură. IPS Teodosie e primul arhiepiscop din istoria BOR căruia procurorii i-au restrâns drepturile prin măsura controlului judiciar, decizie care a surprins pe toată lumea. Mai puţin pe un singur om, venit şi el în faţa Inspectoratului Judeţean de Poliţie. „Ăstuia nu-i e frică de Dumnezeu, ăsta e Satana”, spune bărbatul cu părul grizonat către jurnalişti. E Nicolae Marghiol, fostă mână dreaptă a arhiepiscopului, cel al cărui drum s-a intersectat cu cel al Înaltpreasfinţitului într-un punct sensibil care avea să atragă atenţia DNA: Ferma Nazarcea. Dar din dar se face rai Povestea începe în 2002, când Guvernul Năstase a dăruit Arhiepiscopei Tomisului aşa, tam-nisam, toate activele aducătoare de venit ale unei societăţi de stat, Nazarcea S.A., un fost IAS care făcuse istorie pe vremea lui Ceauşescu, cunoscut pentru că furniza litoralului românesc cel mai dulce fruct al verii: piersica de Nazarcea. Cadoul lui Năstase însuma 350 de hectare de viţă-de-vie şi pomi fructiferi, o avere care nu aparţinuse niciodată bisericii şi care avea să dispară imediat ce a ajuns în „îngrijirea” arhiepiscopului. Ani de zile, noii proprietari au refuzat să facă investiţii care să menţină în viaţă plantaţiile şi nici nu au angajat o pază serioasă pentru a păzi bunurile de inevitabilele furturi şi distrugeri. Arhiepiscopia a motivat lipsa de acţiune prin faptul că nu au putut intra efectiv în posesia bunurilor din pricina unor procese intentate de reprezentanţii societăţii de stat rămase fără aproape nimic. În anul 2013 intră în scenă Nicolae Marghiol, un fost primar de comună constănţeană, care a fost pus în funcţia de director la fermă de arhiepiscopul Tomisului pentru a începe o serie de investiţii. Marghiol poate depune mărturie acum că până atunci investiţiile în fermă erau aproape de zero. Cu toate acestea, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură oferea finanţare de sute de mii de lei către Arhiepiscopie pentru acele suprafeţe încă din anul 2010. „Subvenţia, dragii mei, se dă pentru cei care muncesc culturile, că şi eu am cultură de câmp - grâu şi statul îmi dă subvenţie să îmi pun grâu. Nu am pus grâu, statul mă bagă la puşcărie. Eu am dovezi că Arhiepiscopia nu a muncit şi a luat bani. Merg cu dumneavoastră prin toate viile şi, dacă e o suprafaţă muncită, eu să fiu condamnat în locul lui Teodosie! El nu a avut interes să muncească suprafeţele, el a vrut să ia banii de la APIA şi să îşi facă treaba în folosul propriu şi să zică: «Lasă fraierii. Nu ştiu ei nimic!»”, susţine Marghiol venit cu noi în mijlocul podgoriei cu pricina. Cum s-a distrus o fermă-etalon De jur-împrejurul nostru e greu să mai distingi via de buruieni. Lăstarii sunt culcaţi la pământ, spalierii au dispărut de mult, la fel şi sârma care susţinea plantele. Pe acolo parcă a trecut uraganul. Marghiol ia între palme un lăstar. „Uitaţi ce e aici! Nu are boabe, nu are frunze, nu e erbicidată, e mâncată de animale. Via asta, dacă era întreţinută, dădea 12 tone de struguri la hectar, or, la ora actuală, nu ai să aduni un bob!”. Marghiol a plecat de la conducerea fermei la câteva luni de la instalare după ce a intrat în conflict deschis cu arhiepiscopul. Însă Arhiepiscopia a continuat să primească subvenţii consistente de la Uniunea Europeană, prin APIA Constanţa. Până anul acesta, banii au tot intrat în conturile bisericii fără ca nimeni să sesizeze vreo neregulă. Dar în 2016 procurorii de la Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Constanţa au început cercetările pentru a vedea cât de legale sunt subvenţiile. Surse apropiate anchetei au declarat pentru Jurnalul Naţional că se conturează un probatoriu suficient şi de necontestat care să demonstreze în instanţă că Arhiepiscopia a obţinut fraudulos fonduri structurale. De altfel, pe 17 octombrie, IPS Teodosie a primit vestea controlului judiciar în această cauză, interzicându-i-se să mai ia decizii în legătură cu accesarea de fonduri publice nici direct, nici prin interpuşi. „În perioada 2010-2016, Teodosie Petrescu a folosit şi prezentat declaraţii false în relaţia cu APIA în scopul de a primi fonduri europene”, se arăta în comunicatul DNA care anunţa punerea sub acuzare a arhiepiscopului pentru luare de mită şi folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene. În replică, reprezentanţii Arhiepiscopiei spun că instituţia a procedat absolut legal. „DNA a primit o reclamaţie şi a venit, a făcut un control şi s-a solicitat documente. Noi am prezentat o cutie mare cu documente în care justificăm lucrările efectuate cu subvenţiile, deci în opinia noastră nu există teren nelucrat şi subvenţionat. Există subvenţii primite şi folosite la lucrări agricole, noi avem justificări pentru acele subvenţii”, ne asigură purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei, Eugen Tănăsescu. Ispita fondurilor europene Anul 2017 ar putea aduce mai multe dosare în instanţă pe numele unor importanţi oameni ai Patriarhiei Române. Arhiepiscopul Tomisului nu e singurul ajuns într-o situaţie delicată cu legea. La finalul acestui an, lucrurile s-au tulburat şi în alte eparhii, iar fondurile europene pare că i-au ispitit şi pe alţii. La începutul lunii, presa a scris că procurorii DNA ar fi descins şi la Mitropolia Olteniei pentru a verifica documente care vizează proiecte finanţate din fonduri UE. Reprezentanţii bisericii au spus însă că nu e decât „o expertiză contabilă uzuală”. „Nu este vorba despre altceva decât despre o verificare anuală a activităţii Mitropoliei. Nu există niciun fel de suspiciune. Se verifică activitatea contabilă, nu aş putea să vă spun exact ce”, a declarat într-o conferinţă de presă Ioniţă Apostolache, purtător de cuvânt al Mitropoliei Olteniei. Tot în presă a fost anunţată şi percheziţia DNA din septembrie de la Episcopia Oradiei. Potrivit ebihoreanu.ro, care citează surse judiciare, episcopul Sofronie şi stareţul unei mănăstiri ar fi cercetaţi pentru infracţiuni de corupţie ce ar fi fost comise în perioada 2014-2016. „În perioada 2010-2016, Teodosie Petrescu a folosit şi prezentat declaraţii false în relaţia cu APIA în scopul de a primi fonduri europene” comunicatul DNA 350 de hectare de viţă-de-vie şi pomi fructiferi au ajuns în 2004 în proprietatea Arhiepiscopiei Tomisului, chiar dacă nu aparţinuse niciodată de această instituţie. „Uitaţi ce e aici! Nu are boabe, nu are frunze, nu e erbicidată, e mâncată de animale. Via asta, dacă era întreţinută, dădea 12 tone de struguri la hectar, or, la ora actuală, nu ai să aduni un bob!”, Nicolae Marghiol Autor: Alex Nedea Sursa: www.Culte.ro Contor Accesări: 1104, Ultimul acces: 2026-10-04 18:30:08
|
Timp total: 0.03s...
[1]:1
