© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Papa Francisc: Viaţa "normală", capcană pentru preoţi[2016-01-25]"Voi vă pregătiţi să continuaţi acel impuls al Duhului, pentru a fi 'viitorul Bisericii' după inima lui Dumnezeu; nu după preferinţele fiecăruia sau modele momentului, ci aşa cum cere vestirea Evangheliei", a afirmat Papa Francisc dimineaţa aceasta, primind în audienţă comunitatea de la Seminarul Pontifical Lombard din Roma, în Aula Clementină din Vatican. "Pentru a vă pregăti bine este nevoie o muncă aprofundată, dar mai ales o convertire interioară, care zilnic să înrădăcineze slujirea în prima chemare a lui Isus şi să o reînsufleţească în raportul personal cu El, aşa cum făcea Apostolul Paul, a cărui convertire chiar o amintim astăzi."Papa a amintit de Sf. Carol Borromeu, a cărui viaţă este prezentată "ca o constantă 'mişcare de convertire', îndreptată să reflecteze imaginea Păstorului. 'El s-a identificat cu această imagine, a hrănit-o cu viaţa sa, ştiind că discursul devine realitate cu preţul sângelui: sanguinis ministri erau pentru el preoţii adevăraţi. Aşadar el a împlinit această imagine pierzându-se în ea. A pus toată pasiunea pentru a o reproduce.' Astfel, marea operă a teologilor timpului, culminată în Conciliul din Trento, a fost realizată de păstori sfinţi precum Borromeu." Sfântul Părinte a subliniat de asemenea celor prezenţi că sunt moştenitorii şi mărturisitorii unei mai istorii de sfinţenii, "care îşi înfige rădăcinile în patronii voştri, Episcopii Ambroziu şi Carol, şi în timpuri mai recente a avut, chiar printre studenţi, trei Fericiţi şi trei Servitori ai lui Dumnezeu. Aceasta este ţinta spre care trebuie să se tindă! Însă, apare adesea pe drum o ispită care trebuie respinsă: aceea a 'normalităţii', a unui păstor căruia îi este suficientă o viaţă 'normală'. Acest preot începe să se mulţumească de orice atenţie primeşte, îşi judecă slujirea după succesele sale şi merge treptat în căutarea a ceea ce îi place, devenind căldicel şi fără adevărat interes faţă de alţii. 'Normalitatea' pentru noi este în schimb sfinţenia pastorală, darul vieţii. Dacă un preot alege să fie numai o persoană normală, va fi un preot mediocru, sau mai rău." "Poate vesti cuvinte de viaţă numai cel care face din propria viaţă un dialog constant cu Cuvântul lui Dumnezeu, sau, mai bine zis, cu Dumnezeu care ne vorbeşte. În aceşti ani vă este încredinţată misiunea de a vă antrena în acest dialog de viaţă: cunoaşterea diferitelor discipline pe care le studiaţi nu este scop în sine, ci trebuie concretizată în colocviul rugăciunii şi în întâlnirea reală cu persoanele. Nu foloseşte formarea compartimentată, căci rugăciunea, cultura şi pastoraţia sunt pietrele fundamentale ale unui edificiu unic: trebuie să fie mereu puternic unite pentru a se susţine reciproc, bine cimentate între ele, pentru ca preoţii de astăzi şi de mâine să fie oameni spirituali şi păstori milostivi, unificaţi interior de iubirea Domnului şi capabili de a răspândi bucuria Evangheliei în simplitatea vieţii." Papa a remarcat de asemenea că pentru a fi un preot bun este esenţial să se menţină contactul cu Episcopul şi apropierea de el. "Caracteristica preotului diecezan este tocmai natura sa diecezană, ce îşi are piatra unghiulară în relaţia frecventă cu Episcopul, în dialogul şi în discernământul cu el. Un preot care nu are un raport asiduu cu Episcopul său lent se izolează de corpul diecezan şi rodnicia sa se diminuează, tocmai pentru că nu exercită dialogul cu Părintele Diecezei." A încheiat cerându-le celor prezenţi să cultive "frumuseţea prieteniei şi arta de a stabili relaţii, pentru a crea o fraternitate sacerdotală mai puternică decât diversităţile particulare". Imagini: Legături: textul integral al discursului papal Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 1098, Ultimul acces: 2026-10-08 20:23:35
|
Timp total: 0.03s...
[1]:1
