Anul Credintei: Primele o suta de zile - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2020 BISERICI.org

eXTReMe Tracker
 Google Translate 

Știri și Evenimente

Anul Credinței: Primele o sută de zile

[2013-01-22]
Arhiepiscopul Rino Fisichella, președintele Consiliului Pontifical pentru Promovarea Noii Evanghelizări, a acordat recent un interviu pentru L'Osservatore Romano la aproape o sută de zile de la deschiderea Anului Credinței, trăgând primele concluzii. Interviul luat de Gianluca Biccini a fost tradus de pr. Mihai Pătrașcu pentru Ercis.ro, de unde îl preluăm în continuare.
- La 11 octombrie Papa Benedict al XVI-lea a inaugurat Anul Credinței. Puteți să trasați un bilanț inițial?
- Primele reacții au fost de mare entuziasm și de interes profund. Și acest lucru se poate vedea în foarte multe micromanifestări: în multele scrisori pastorale - scrise de Episcopi Diecezelor proprii - care în program sunt toate dedicate credinței; în inițiativele promovate la nivel parohial pentru a reflecta asupra diferitelor articole ale Crezului; și în răspândirea extremă pe care a avut-o logoul oficial al Anului Credinței, unde pe un spațiu pătrat este reprezentată o barcă aflată în navigație, imagine a Bisericii, și al cărei catarg este o cruce care susține velele, care realizează grupul de trei litere al numelui lui Cristos. Scrisul Anul Credinței care-l însoțește, precum și calendarul "marilor evenimente" au fost traduse în cele mai diverse limbi, chiar și în chineză. Deci Anul Credinței a ajuns în China, unde este prezent în comunitățile și în Bisericile care trăiesc și ele această experiență de Biserică universală. Acest lucru l-a afirmat deja Sfântul Părinte în timpul audienței pentru urările de Crăciun adresate Curiei Romane. Și Papa nu numai că s-a arătat foarte mulțumit, dar chiar mi-a destăinuit că și comunități protestante s-au arătat interesate. Așadar, există un mare ferment în toată lumea și aș spune că a pornit cu piciorul corect.
- Ce repercusiuni practice a avut asupra Bisericilor locale recentul Sinod al Episcopilor dedicat temei transmiterii credinței creștine?
- Marea adunare sinodală cu Episcopii veniți în Vatican din cele cinci continente a fost un moment central pentru reflecția despre noua evanghelizare în Biserică. Astfel a ajuns să trezească un profund interes în Bisericile particulare, care au înțeles nu numai importanța ci și urgența noii evanghelizări. Pentru că dacă toți suntem de acord cu privire la importanță, cu privire la urgența de a ne reînnoi pe noi înșine, deci conștiința credincioșilor de a fi însuflețiți de un spirit misionar, mai este de lucrat. Și cred că asupra acestui aspect Sinodul s-a arătat pe larg conștient. Trecând la concret, pot spune că, de exemplu, despre tema noii evanghelizări eu însumi am fost invitat să vorbesc în zilele trecute în Franța. Și un seminar despre aceste tematici a fost organizat și de Conferința Episcopală Italiană. În acest sens, Sinodul a fost o etapă fundamentală. Acum Papa lucrează la exortația apostolică, la care și noi drept Consiliu Pontifical pentru Promovarea Noii Evanghelizări ar trebui să fim capabili să dăm contribuția noastră; în timp ce etapa următoare va fi aceea a unei angajări mai directe a dicasterului nostru pentru a mobiliza toată Biserica asupra ceea ce a fost indicat de Papa Benedict al XVI-lea în omilia de la începutul Sinodului. O omilie care în multe privințe a fost programatică, pentru că a explicat că pastorația obișnuită, adică viața zilnică a comunității creștine trebuie să fie însuflețită de un reînnoit și profund spirit misionar, îndreptat spre noua evanghelizare și spre evanghelizarea celor care încă nu-l cunosc pe Isus Cristos.
- Pontiful transferat recent și competența asupra catehezei de la Congregația pentru Cler la dicasterul dumneavoastră. Ce înseamnă în concret?
- Înainte de toate înseamnă că Pontiful a voit să dea o continuare acelei mișcări începute cu Conciliul Vatican II, menită să unească tot mai mult cateheza cu evanghelizarea însăși, pentru că aceasta din urmă cere și o formare a credincioșilor. De altfel una din realitățile pe care le constatăm este analfabetismul profund cu privire la conținuturile fundamentale ale credinței. În afară de aceasta, Papa Benedict al XVI-lea dăduse deja dicasterului nostru competența pentru a promova Catehismul Bisericii Catolice (CBC), pentru a face din acesta din urmă un punct de referință determinant pentru cateheză. Fiind un moment special în viața comunității creștine, cateheza trebuie să fie învățată cu metodologie proprie și chiar cu itinerarii care să arate caracterul sistematic al magisteriului Bisericii. Și o cateheză care face referință în mod necesar la CBC cuprinde prin urmare cele patru etape - mărturisirea credinței, celebrarea ei, trăirea ei în urmarea lui Cristos și rugăciunea - pe care Papa le-a descris în scrisoarea apostolică Porta fidei. Deci cateheza slujește noua evanghelizare ca moment de înaltă formare a credincioșilor și nu numai ca pregătire pentru inițierea creștină.
- Dumneavoastră ați pus marca de "mare eveniment" pe câteva întâlniri care vor caracteriza anul 2013 până la încheierea Anului Credinței la 24 noiembrie. Care dintre acestea trezesc așteptările dumneavoastră cele mai mari?
- Toate "marile evenimente" au particularitățile lor: înainte de toate a fost canonizarea prezidată de Papa la 21 octombrie, dat fiind faptul că în Anul Credinței primul obiectiv trebuie să fie cel al sfințeniei. Acum, în februarie, va fi inaugurarea la Castel Sant'Angelo a unei expoziții artistice despre drumul lui Petru, cu intenția de a ține unit pelerinajul la mormântul Apostolului cu reflecția despre conținuturile credinței creștine prin artă. Mai ales există în calendar adunările pentru câteva categorii: cea a copiilor miruiți și a celor care urmează să primească mirul, care vor arăta entuziasmul și bucuria atâtor copii în a conștientiza și în a face o alegere personală cu privire la credința lor baptismală; și apoi cea a mișcărilor în ajunul Rusaliilor, cea a seminariștilor, novicilor și a tuturor celor care sunt pe drum vocațional, și zilele dedicate evlaviei populare și mariane și apărării vieții. Va fi foarte importantă ziua cateheților, de a căror formare trebuie să fim interesați cu toții. În sfârșit, în octombrie va fi ziua pentru familii, ca moment forte care - în lumina Întâlnirii mondiale desfășurate la Milano și a recentului discurs al Papei adresat Curiei Romane - vrea să reafirme angajarea Bisericii pentru celula fundamentală a societății.
- De o lună Papa folosește serviciul twitter. Ce credeți despre folosirea noilor media în vestirea Evangheliei?
- Noi suntem o realitate tânără, născută în epoca digitală, și situl nostru web dedicat Anului Credinței este fără îndoială printre cele mai căutate situri ale Vaticanului. Google ne-a trimis recent o comunicare oficială cu privire la creșterea constată a interesului și a vizitelor pe care pagina www.Annusfidei.va le avea și pe care continuă să le aibă. De altfel, am realizat-o în cinci limbi - italiană, engleză, franceză, spaniolă și portugheză - și în curând vor fi și poloneză și germană. În acest mod încercăm să acoperim întreaga panoramă internațională. Am primit mari felicitări și cred că și aceasta a fost o alegere câștigătoare.
- Pontiful a acordat indulgența plenară celor care participă la celebrările din Anul Credinței. Vreți să explicați despre ce este vorba?
- Papa a convocat acest al doilea An al Credinței, după cel voit de Paul al VI-lea, desfășurat de la 29 iunie 1967 la 30 iunie 1968. Penitențeria Apostolică, solicitată imediat de Consiliul Pontifical pentru Promovarea Noii Evanghelizări, a dispus ca pe parcursul întregului An al Credinței vor putea dobândi indulgența plenară, aplicabilă și pentru sufletele răposaților, toți credincioșii cu adevărat căiți, spovediți cum se cuvine, împărtășiți sacramental și care să se roage după intențiile Sfântului Părinte, în patru moduri. Înainte de toate, participând măcar la trei momente de predici în timpul misiunilor populare, sau la cel puțin trei lecții despre actele Conciliului Vatican II și despre articolele din Catehismul Bisericii Catolice, în orice biserică sau loc corespunzător; în al doilea rând vizitând în pelerinaj o bazilică papală, o catacombă, o catedrală, un loc sacru desemnat de Ordinariul locului (de exemplu Bazilici minore și Sanctuare dedicate Sfintei Fecioare Maria, apostolilor și sfinților patroni) și participând le celebrări sacre sau măcar oprindu-se pentru un corespunzător timp de reculegere, încheind cu Tatăl Nostru, mărturisirea de credință, invocațiile la Fecioara Maria și la sfinții apostoli sau patroni. O a treia modalitate este aceea de a participa, în zilele determinate de Ordinariul locului (de exemplu în solemnitățile Domnului, ale Sfintei Fecioare, în sărbătorile sfinților apostoli și patroni, în sărbătoarea Catedrei Sfântului Petru), la o celebrare euharistică solemnă sau la liturgia orelor, adăugând mărturisirea de credință. În sfârșit, se poate obține indulgența reînnoind promisiunile de la botez într-o zi aleasă liber pentru vizitarea baptisteriului sau a celorlalte locuri în care s-a primit sacramentul. Deci Anul Credinței străbate diferitele etape ale vieții comunității creștine în practica zilnică, unde unele semne capătă o semnificație mai puternică: între acestea aș semnala mărturisirea de credință și celebrarea sacramentului reconcilierii cu care este legată indulgența. Pentru aceasta, aici în Vatican am cerut Bazilicii Sfântul Petru ca duhovnicii să fie tot mai disponibili pentru a administra Sacramentul.
(Sursa: ERCIS.ro)

Sursa: www.Catholica.ro


Contor Accesări: 696, Ultimul acces: 2020-10-15 16:52:26