La Resita, comemorarea deportatilor in URSS - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2020 BISERICI.org

eXTReMe Tracker
 Google Translate 

Știri și Evenimente

La Reșița, comemorarea deportaților în URSS

[2013-01-19]
Miercuri, 16 ianuarie 2013, comunitatea germană din județele Timiș, Hunedoara și Caraș-Severin și-au adus aminte de începuturile deportării în fosta URSS prin intermediul unei manifestări comemorative pe plan interjudețean, care s-a desfășurat la Reșița. Comemorarea a început la biserica romano-catolică "Maria Zăpezii" din municipiul Reșița, unde a fost concelebrat un Recviem pentru cei care au părăsit această lume în timpul deportării sau drept urmare a acesteia. Slujitorii altarului au fost pr. József Csaba Pál, arhidiacon al Banatului Montan, precum și parohul bisericii romano-catolice din Slatina Timiș, pr. Virgil Fechetă. În spiritul ecumenismului practicat în Banatul Montan, la celebrare a participat și pr. Egon Wonner, pastorul evanghelic-luteran al Banatului Montan.
Requiem-ul a fost înfrumusețat muzical, la orgă, de prof. Christine Maria Surdu. Două piese au fost interpretate pe un ferăstrău muzical de către Nikolaus Rudolf Pilly, președintele Forumului German din Călan / județul Hunedoara. În final s-a interpretat de către întreaga asistență cântecul deportaților "Tief in Russland bei Stalino" ("Departe în Rusia, la Stalino"). La Monumentul deportaților ridicat în Parcul "Cărășana" în anul 1995, la vremea aceea primul astfel de monument din România, a avut loc apoi un moment de reculegere cu rugăciuni specifice momentului și cu depunere de coroane de flori. După intervenția președintelui Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin, Erwin Josef Țigla, a urmat rostirea rugăciunilor de către pr. József Csaba Pál și pr. Egon Wonner, după care, în acordurile cântecului deportaților, care a adus pe obrajii celor prezenți lacrimi, nu puține la număr, au fost depuse coroane de flori de către delegațiile prezente, printre care și cea a Consiliului Județean Caraș-Severin, condusă de către secretarul general al județului, Ion Imbrescu.
La comemorarea de anul acesta de la Reșița au luat parte reprezentanți din comunitățile din Călan, Deva, Dognecea, Hunedoara, Lugoj, Nădrag, Oțelu Roșu, Steierdorf - Anina și Reșița. Manifestările s-au încheiat cu prânzul care s-a servit în Centrul Social "Frédéric Ozanam" al Asociației Caritative "Sfântul Vincențiu de Paul" din Reșița, fiind pregătit de membrii acestei asociații. Cea de-a doua zi a comemorării, desfășurată la Reșița în 17 ianuarie, a reunit după-amiaza la Biblioteca Germană "Alexander Tietz" foarte mulți interesați de subiect. În program se putea citi următoarele: prezentarea filmului documentar "Reșița - memoria deportării", o producție Cornelia Dunăreanu, redactor șef al postului de televiziune "Banat TV", Reșița. Incursiuni muzicale au venit din partea corului "Franz Stürmer" din Reșița (dirijor: prof. Elena Cozâltea; la orgă: Walter Carol Fleck).
După introducerea asigurată de președintele Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin, a vorbit Cornelia Dunăreanu despre proiectul în cadrul căruia a fost realizat filmul, "Memoria muncii forțate a etnicilor germani din România deportați în URSS", finanțat prin programul EACEA - P7 - Europe for Citziens Programme - Action 4 - Decision 2011 - 3342 / 001 - 001. Managerul de proiect a fost prof. univ. dr. Lavinia Betea, Universitatea "Aurel Vlaicu" din Arad. Pentru această după-amiază a fost pregătită și o miniexpoziție de artă plastică a artiștilor plastici amatori Anton Ferenschütz și Franz Binder, cu reprezentări ale perioadei deportării trăite de ambii pe pielea lor. Corul "Franz Stürmer" a interpretat două melodii ale deportaților, acestea mișcând până la lacrimi întreaga asistență venită la evenimentul comemorativ și care a umplut până la refuz sala de manifestări a bibliotecii germane. Au fost prezenți deportați, născuți în perioada deportării, membri ai familiilor acestora, prieteni, cadre didactice, politicieni, directori și reprezentanți ai unor instituții culturale județene.
În urmă cu 68 de ani, bărbați între 16 și 45 de ani și femei între 18 și 30 de ani, apți de muncă, de pe întreg teritoriul României, din Transilvania, Banat, Satu Mare, Crișana, Bucovina, București și Dobrogea, au fost luați din sânul familiei și transportați, cu vagoane pentru transportul animalelor, până departe, în teritoriul actualei Ucraine (zona Donețk) și al Rusiei (Munții Ural). Nu puțini au fost aceia care și-au pierdut viața acolo datorită condițiilor vitrege de muncă și viață. Ultimii deportați s-au reîntors acasă după cinci ani de muncă depuși pentru "reconstrucția" statului sovietic, în decembrie 1949. Din numărul aproximativ de 75.000 de deportați din România, se estimează că un număr de 10.000 și-au pierdut viața acolo. Din județul Caraș-Severin au fost deportați aproximativ 10.000 de etnici germani, majoritatea covârșitoare de confesiune romano-catolică, dar și evanghelici-lutherani. Actualmente mai sunt în viață în Banatul Montan 92 de foști deportați, din care 42 reșițeni. (Erwin Josef Țigla, președinte Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin)
Imagini:

Sursa: www.Catholica.ro


Contor Accesări: 728, Ultimul acces: 2020-10-19 17:28:52