Liturghia Sf. Vasile cel Mare la Patriarhie

Acasă > Ştiri > Arhivă Ştiri

Google Translate

Timp stanga: 0,17s...

Ştiri şi Evenimente

Liturghia Sf. Vasile cel Mare la Patriarhie

[2013-01-01]

Biserica Ortodoxă sărbătoreşte la 1 ianuarie Tăierea împrejur cea după Trup a Domnului nostru Iisus Hristos şi pe Sfântul Vasile cel Mare, Arhiepiscopul Cezareei Capadociei. În prima zi a anului nou civil 2013, la Catedrala Patriarhală, slujba Sfintei Liturghii a Sfântului Vasile cel Mare a fost oficiată de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi şi în prezenţa a numeroşi credincioşi.
După citirea Pericopei Evanghelice de la Sfântul Evanghelist Luca, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit un cuvânt de învăţătură în care a evidenţiat învăţăturile ce reies din aceasta elogiind şi personalitatea deosebită a Sfântului Vasile cel Mare.
Tăierea împrejur este semn al credinţei
Părintele Patriarh a explicat de ce Mântuitorul a fost tăiat împrejur în ziua a opta.
„Cifra opt înseamnă veşnicia, infinitul. Cel care se tăia împrejur arăta că tăierea împrejur este semn al credinţei şi credinţa este cea prin care dobândim viaţa veşnică, pentru că dreptul prin credinţă va fi viu. Avraam, părintele credinţei, a instituit această tăiere împrejur ca semn al unei legături speciale a omului cu Dumnezeu şi că el, omul, pământeanul este chemat la viaţa veşnică, că destinaţia lui ultimă nu este mormântul, ci casa Tatălui din Ceruri”.
Tăierea împrejur duhovnicească înseamnă lepădarea creştinului de gândirea lumească plină de autosuficienţă şi orgoliu
Patriarhul României a evidenţiat că tăierea împrejur cea după trup este o anticipare a Tainei Sfântului Botez.
„Tăierea împrejur cea după trup era o preînchipuire, o anticipare a unei alte tăieri împrejur şi anume tăierea împrejur duhovnicească – Taina Sf. Botez, aşa cum ne arată Sf. apostol Pavel. Tăierea împrejur a inimii sau tăierea împrejur duhovnicească înseamnă lepădarea creştinului de gândirea trupească lumească plină de autosuficienţă şi orgoliu şi înduhovnicirea lui prin legătura duhovnicească cu Dumnezeu Făcătorul Cerului şi al pământului, cu Sfânta Treime. Deci, tăierea împrejur a Legii Vechi încetează prin botezul creştin care este tăiere împrejur duhovnicească, superioară celei după trup. Deci avem de-a face cu o pregătire în etape a oamenilor pentru a pregăti Taina Sf. Botez”, a spus Părintele Patriarh.
Fiecare creştin botezat este chemat la sfinţenie
Preafericirea Sa a mai arătat că la botez se dau copiilor nume de sfinţi pentru a avea un model de urmat şi un ocrotitor în viaţă.
„Am reţinut din tradiţia veche în tradiţia creştină faptul că la opt zile de la naştere copilul primeşte un nume. Acum numele care se dau copiilor sunt nume de sfinţi pentru a avea un ocrotitor în toată viaţa, dar şi un model e urmat şi pentru a se arăta că sfinţenia este calea mântuirii, că fiecare creştin botezat este chemat la sfinţenie, la asemănarea cu Dumnezeu Cel Sfânt”, a spus Patriarhul României.
Mântuitorul Iisus Hristos este modelul creşterii duhovniceşti
În cuvântul său, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a vorbit despre importanţa educaţiei creştine, arătând că modelul creşterii duhovniceşti este Mântuitorul Iisus Hristos.
„Evanghelia care s-a citit în ziua prăznuirii Tăierii Împrejur a Mântuitorului Iisus Hristos ne îndeamnă la creştere duhovnicească, ne arată că un prunc trebuie să crească nu numai biologic, ci şi duhovniceşte. De aceea noi botezăm copiii pentru că deodată cu creşterea lor biologică, trupească trebuie să crească şi în harul botezului, în Duhul sfânt, prin rugăciunea părinţilor, prin integrarea copilului în viaţa spirituală, duhovnicească a Bisericii prin faptul că îl împărtăşim, că se roagă împreună cu familia, apoi cu biserica în înţelesul de comunitate. Ne arată că totdeauna pentru copii nu este suficient să-i creştem biologic, ci trebuie să-i creştem şi teologic, sau duhovniceşte şi Mântuitorul Iisus Hristos este modelul creşterii duhovniceşti. Creşterea duhovnicească nu este o simplă inteligenţă, este creşterea în relaţia omului cu Dumnezeu, iar înţelepciunea lui Iisus nu este înţelepciune lumească bazată doar pe raţiune, ci pe legătura pruncului şi apoi copilului mai mare cu Dumnezeu. Această creştere duhovnicească înţeleaptă ca înţelepciune a lui Dumnezeu este idealul educaţiei creştine. Deci trebuie să-i învăţăm pe copii de mici lucrurile sfinte, să se obişnuiască cu Biserica, să-i învăţăm să asculte citirile sfinte ale Sfintei Scripturi şi ale Sfinţilor Părinţi. Deci, Tăierea Împrejur a Domnului nu este o simplă comemorare a unui fapt din Legea Veche, ci este o conştientizare a nevoii creşterii duhovniceşti a copiilor şi mai ales a celor care au primit tăierea împrejur cea duhovnicească: Sf. Botez”, a spus Părintele Patriarh.
Sfântul Vasile Cel Mare este cel dintâi care a elaborat o cosmologie creştină
Apoi, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a vorbit despre Sfântul Vasile cel Mare arătând că a fost unul dintre cei mai învăţaţi părinţi ai Bisericii, unul dintre cei mai evlavioşi şi mai harnici, care a unit înţelepciunea cu evlavia şi cu lucrarea, nu numai duhovnicească, ci şi materială în Biserică, întrucât materia a fost pusă în slujba spiritului, în slujba lucrării duhovniceşti.
„Sfântul Vasile Cel Mare este cel dintâi care a elaborat o cosmologie creştină, o interpretare creştină a universului în cartea Hexaimeron care înseamnă Comentariu la cele şase zile ale creaţiei . A arătat înţelepciunea Creatorului din făpturi, a arătat câtă înţelepciune şi frumuseţe există în creaţia lui Dumnezeu care vorbeşte despre Creatorul ei şi cunoaştem pe artist din opera sa. Sf. Vasile cel Mare este întru-un fel întemeietorul unui dialogul al credinţei cu ştiinţa care preamăreşte pe Dumnezeu, nu cea care îl îndepărtează pe om de Dumnezeu”, a spus Preafericirea Sa.
De asemenea, Preafericitul Părinte Patriarh a vorbit despre rolul pe care l-a avut Sfântul Vasile în apărarea dreptei credinţe în faţa ereziilor ariene şi macedoniene.
„Sfântul Vasile cel Mare a fost un mare apărător al credinţei ortodoxe într-o vreme în care erezia lui Arie nega dumnezeirea Fiului şi erezia lui Macedonie nega dumnezeirea Duhului Sfânt, de aceea a şi scris un tratat de dogmatică Despre Duhul Sfânt şi a arătat că Duhul Sfânt este Dumnezeu, dătător de viaţă care împreună cu Tatăl şi cu Fiul a creat lumea. Deci, Duhul Sfânt este Arhitectul Bisericii, Sfinţitorul Creaţiei şi în toată lucrarea Sa mântuitoare Hristos este nedespărţit de Duhul Sfânt şi Duhul Sfânt nedespărţit de Dumnezeu Fiul, de Hristos. Sfântul Vasile cel Mare a apărat Dogma Sfintei Treimi arătând că există un singur Dumnezeu, Tatăl care naşte pe Fiul şi purcede pe Sfântul Duh şi aceste trei Persoane au o singură Fiinţă şi izvorul Fiinţei Dumnezeieşti este Persoana Tatălui. De aceea, el a arătat că Persoanele Sfintei Treimi sunt egale în slavă, în cinste şi în putere pentru că Dumnezeu este Tatăl, Dumnezeu este Fiul şi Dumnezeu este Duhul Sfânt, Treimea Cea de o Fiinţă şi Nedespărţită şi aceste trei Persoane nu se distanţează, ci sunt Una în Cealaltă şi sunt Nedespărţite, astfel când ne adresăm uneia din Persoanele Sfintei Treimi le întâlnim pe toate trei”, a mai precizat Preafericirea Sa.
Totodată Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a vorbit şi despre activitatea social filantropică a Sfântului Vasile cel Mare.
„Sfântul Vasile cel Mare a îmbinat cuvântul cu fapta şi de la el ne-a rămas această înţelepciune de a mărturisi pe Dumnezeu nu doar prin scrieri sau cuvântări, ci şi prin fapte şi mai ales prin instituţii. Sfântul Vasile a creat şcoli pentru educaţia fetelor, a creat şcoli pentru meserii astfel tinerii să înveţe meserii, şi în mod deosebit lângă oraşul Cezarea Capadociei a mai construit un orăşel, numit mai târziu Vasiliada, în care se aflau case pentru bătrâni, spitale pentru bolnavi, case pentru pelerini sau călători, case de oaspeţi pentru cei care stăteau o vreme acolo şi nu aveau adăpost, erau săraci, o mulţime de instituţii grupate în jurul unei biserici. Prin aceasta el aduce pentru prima dată în istoria creştinismului instituţia filantropiei sau a carităţii. Această operă social filantropică inspirată din Evanghelia Mântuitorului sub forma instituţiilor a fost modelul pentru întreaga creştinătate de mai târziu, atât în Răsărit cât şi în Apus”, a mai spus Preafericirea Sa.
La final Părintele Patriarh a urat tuturor care poartă numele Sfântului Vasile ani mulţi şi fericiţi.
Întrucât sărbătoarea bisericească de la 1 ianuarie (Tăierea împrejur cea după Trup a Domnului şi Sf. Vasile cel Mare, Arhiepiscopul Cezareei Capadociei), care este şi începutul anului civil, trebuie primită cu bucurie duhovnicească, la sfârşitul Sfintei Liturghii a fost oficiată slujba Tedeumului, aşa cum se procedează la nivel panortodox şi cum prevăd îndrumările tipiconale.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 4957, Ultimul acces: 2023-09-22 20:15:50

Timp total: 0,17s...