© 2005-2025 BISERICI.org
© 2005-2025 BISERICI.org
Timp stanga: 0,24s...
Postul Mare[2012-02-27]Anul acesta, Postul Paștilor, Păresimile sau Patruzecimea, adică postul dinaintea Învierii Domnului începe astăzi, 27 februarie. El este cel mai lung și mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe; de aceea, în popor e numit, în general, Postul Mare sau Postul prin excelență. El a fost orânduit de Biserică pentru cuviincioasa pregătire a catehumenilor de odinioară, care urmau să primească Botezul la Paști și ca un mijloc de pregătire sufletească a credincioșilor pentru întâmpinarea cu vrednicie a comemorării Învierii Mântuitorului nostru Iisus Hristos; totodată ne aduce aminte de postul de patruzeci de zile ținut de Mântuitorul Iisus Hristos înainte de începerea activității Sale Mesianice (Luca 4, 1-2), de unde i s-a dat și denumirea de Păresimi sau Patruzecime.În general, Sfinții Părinți și scriitori bisericești privesc acest post ca o instituție de origine apostolică. Începând de pe la sfârșitul secolului al III-lea înainte, Postul cel Mare a fost împărțit în două perioade distincte, cu numiri diferite: Postul Păresimilor (Patruzecimii) sau postul prepascal, care ținea până la Duminica Floriilor, având o durată variabilă, și Postul Paștilor (postul pascal), care ține o săptămână, adică din Duminica Floriilor până la cea a Învierii, fiind foarte aspru. Abia în secolul al IV-lea, mai precis după uniformizarea datei Paștilor, hotărâtă la Sinodul I Ecumenic (325), Biserica de Răsărit (Constantinopol) a adoptat definitiv vechea practică, de origine antiohiană, a postului de șapte săptămâni, durată pe care o are și astăzi. În prima săptămână din Postul Paștilor, zilele de luni și marți sunt zile aliturgice, fiind zile de post cu ajunare deplină. Sfinții Părinți au rânduit ca această primă săptămână a postului să fie păzită cu cea mai mare rigoare posibilă. Mulți monahi și mulți creștini îmbunătățiți rămân fără să mănânce nimic până vineri. Creștinii rânduiesc ca această primă săptămână a postului lor să fie păzită cu tărie și o socotesc drept cea mai curată printre toate celelalte zile ale Postului Mare. Din acest motiv, această săptămână era numită Săptămâna curată pentru a arăta că felul în care trebuie să fie păzită trebuie să fie model pentru toate celelalte săptămâni ale Postului Mare. De asemenea, Vinerea Patimilor este zi aliturgică deoarece ea este o zi de întristare și de post, pentru că în această zi a fost răstignit și îngropat Domnul nostru Iisus Hristos. În această zi nu se săvârșește liturghie din două motive: în primul rând pentru că Sfânta Liturghie este o taină pascală, o zi de bucurie, o zi în care credincioșii sunt chemați la prăznuire și din acest motiv săvârșirea ei este nepotrivită cu zilele de post; în al doilea rând, amintirea pătimirii Domnului nostru Iisus Hristos, petrecută în această zi s-a socotit atât de completă, încât nu s-a mai considerat folositor și logic să se redubleze prin săvârșirea Sfintei Liturghii, care de fapt este aceeași temă. După cum aflăm din Liturgica generală a părintelui Ene Braniște, pe parcursul Postului Sfintelor Paști, între slujbele rânduite de Părinții Bisericii un loc aparte îl ocupă și Canonul Sfântului Andrei Criteanul care se săvârșește în prima și în a cincea săptămână din Postul Mare; în prima săptămână, în seara zilelor de luni, marți, miercuri și joi, în cadrul slujbei numite Pavecernița Mare (slujba de după Vecernie), când strofele Canonului sunt împărțite în patru părți, corespunzătoare celor patru zile; miercuri în săptămâna a cincea din Post, în cadrul slujbei numite Denia când se cântă integral. Sursa: www.Culte.ro Contor Accesări: 1047, Ultimul acces: 2025-06-19 14:33:15
|
Timp total: 0,25s...
[1]:1
