© 2005-2024 BISERICI.org
© 2005-2024 BISERICI.org
Timp stanga: 0,21s...
Ajunul Bobotezei, ziua postului negru si a purificarilor ritualice[2010-01-05]In fiecare zi de 5 ianuarie, crestinii praznuiesc Ajunul Bobotezei. O zi speciala in care se tine post negru, adica nu se bea si nu se manånca nimic, asa cum spune Canonul 1 al Sfåntului Teofil al Alexandriei. Pentru romåni, aceasta zi are semnificatii si radacini adånci, care vin din stravechime. Vom incerca in råndurile care urmeaza sa prezentam cåteva dintre traditiile, obiceiurile si ritualurile care insotesc aceasta zi aparte din calendar.Deosebit de interesanta este istoria acestei zile, care isi are inceputul in perioada secolelor IV-VI d.Hr. In acea perioada, catehumenii - cei care se pregateau pentru a fi botezati, adica pentru a deveni crestini - tineau post timp de 40 de zile inainte de botezul propriu-zis, care se celebra in seara Ajunului Bobotezei. In ziua urmatoare, adica de Boboteaza, ei urmau sa participe la Liturghia credinciosilor si sa se impartaseasca. Atunci, ca si acum, crestinii postesc in Ajun pentru a putea gusta cu vrednicie din apa sfintita la Aghiasma Mare. In multe zone din tara , pe vremuri, dar si astazi in unele locuri, Ajunul Bobotezei este ziua unor practici si ritualuri cu radacini stravechi si semnificatii speciale. Bucovina se numara printre cele mai importante zone din acest punct de vedere si pentru faptul ca multe din ritualuri se mai pastreaza si astazi. In aceasta parte de tara, in ziua Ajunului Bobotezei, se pregateste o masa in camera de curat, pe care se pune fan sau otava si cate un bulgare de sare in fiecare colt, peste care se asaza o fata de masa. Deasupra se aduc 12 feluri de mancare de post, din care nu lipseste coliva de grau fiert si, foarte important, preparate din peste. De aceste mancaruri nu se atinge nimeni pana cand vine preotul cu Iordanul. Dupa sfintirea mesei, fanul, sarea si parti din bucate se adauga in hrana animalelor pentru a fi protejate si bune de prasila. Chiraleisa, sarea si volocul Maicii Domnului In foarte multe sate din , in aceasta zi, cete de fete si baieti umbla din casa in casa pentru a vesti sosirea preotului cu crucea. Obiceiul se numeste Chiraleisa (care in greceste inseamna Fie-ti mila, Doamne!), dupa cuvantul strigat de trei ori de cetele de tineri. Obiceiul se aseamana cu colindul de Mos Ajun, iar copiii primesc nuci, mere, prajituri. In Bucovina, preotul este insotit si de gospodari din sat care merg la vecini cu lumanari aprinse, strigand si ei de trei ori Chiraleisa!, fiind omeniti cu bucate de post stropite cu aghiasma. Satenii prind de crucea preotului cel mai frumos fuior de canepa, crezand ca de firele acestuia se vor incurca toate relele sau ca acesta se va transforma in punte peste care vor trece sufletele mortilor sau ca Maica Domnului va face din canepa un voloc cu care va prinde sufletele celor din iad pentru a le ridica in Rai. Noaptea in care animalele vorbesc despre comori Tot in aceasta zi, se consuma o serie de acte ritualice si practici magice de profilaxie si purificare, de alungare a spiritelor malefice, cum ar fi stropirea, spalatul sau scufundarea ritualica in apa raurilor sau lacurilor, impuscaturi, strigaturi si zgomote, aprinderea focurilor (Ardeasca), afumarea oamenilor, a vitelor si a grajdurilor de animale. Traditia acestei zone mirifice atesta faptul ca oamenii cerceteaza pomii care, daca sunt incarcati de promoroaca, e semn de rod bogat, nu se cearta intre ei si nu dau cu imprumut nimic, sau cred ca animalele in aceasta noapte vorbesc despre locurile unde sunt ascunse comorile etc. Tot in Ajunul Bobotezei nu se toarce, nu se tese, ca sa nu fie tesaturile roase de soareci sau molii, iar feciorii care tin post, de Boboteaza, cand se deschid cerurile, ingerul pazitor le spune celor de insurat cum le va fi norocul. Fata frageda si grauntele pe care se asaza preotul In alte locuri, in Ajun, fetele mari postesc, ca sa le dea Dumnezeu barbati buni si cuminti. În seara de Boboteaza, femeile fac piftie, ca sa le fie tot anul fata frageda ca piftia. Si tot ele pun graunte multe de papusoi sub salteaua sau laicerul patului unde se asaza preotul, ca sa creasca pasari multe si pui si sa saza clostile vara. In aceasta zi, dimineata, înainte de aprinderea focului, se strânge cenusa din soba si gunoiul din casa pentru a fi pastrate pâna în primavara, când se presara pe straturile cu legume pentru a le face rodnice si a le proteja de animale salbatice. In alte locuri, gospodinele se feresc sa cearna faina in aceasta zi pentru a nu avea purici in casa peste an. Fetele isi cauta de zor drum pe ulita, tocmai pe unde este ghetus, intrucat se crede ca o cadere pe gheata in Ajunul Bobotezei inseamna maritis in acel an. Credinta crestina si legea stramoseasca Fara indoiala, obiceuri, traditii, ritualuri legate de Ajunul Bobotezei se mai practica si in alte zone ale tarii. Important este insa sa se inteleaga ca ele nu raman simple obiceiuri, ci reprezinta comori tainice ale neamului nostru, pe care credinta crestina le-a inglobat in ceea ce se numeste Legea stramoseasca, lege ce trebuie pretuita si aparata pentru ca ea face parte din elementul identitar romanesc, inconfundabil si ziditor. Prin Ajunul Bobotezei, Boboteaza si Sfantul Ioan, praznice pe care le petrecem in aceste zile, se incheie suita sarbatorilor de iarna. Dumitru Manolache Sursa: www.Culte.ro Contor Accesări: 1454, Ultimul acces: 2024-04-17 06:50:44
|
Timp total: 0,21s...
[]:1
