Noul Patriarh ortodox rus!

Acasă > Ştiri > Arhivă Ştiri

Google Translate

Timp stanga: 0,18s...

Ştiri şi Evenimente

Noul Patriarh ortodox rus!

[2009-01-28]

Înainte chiar să găsesc ştirea pe siturile din Rusia, publicaţia Inside the Vatican trimitea un email cu vestea alegerii noului Patriarh ortodox rus. După ce am publicat o ştire pe Catholica.ro (probabil unii aţi citit-o deja), ne-am gândit să vă oferim şi acest material. Este subiectiv, evident, fiind punctul de vedere al editorului de la Inside the Vatican. Nu e vreun punct de vedere oficial, subliniem încă o dată, dar credem că e de interes. Cine este deci noul Patriarh de la Moscova? Lectură plăcută şi... să fie într-un ceas bun!

editor@catholica.ro

(Adaptare după un material Inside the Vatican)

În chiar prima zi de vot, Episcopii Bisericii Ortodoxe Ruse l-au ales în seara aceasta pe noul Patriarh (succesorul Patriarhul Alexei al II-lea, decedat în decembrie): Kiril, Mitropolit de Smolensk şi Kaliningrad, în vârstă de 62 de ani.

Kiril a strâns 508 din cele 702 de voturi, adică 72%. Această alegere, la aproape 20 de ani după colapsul comunismului sovietic, marchează o nouă epocă în viaţa Bisericii Ruse şi a însăşi Rusiei. Kiril este o persoană dinamică, energică şi hotărâtă. Este ferm în credinţă, încrezător în rolul credinţei în viitorul ţării şi în viitorul Europei şi al lumii. El a susţinut că doar o întoarcere la "adevăratele valori" poate să permită Rusiei şi Europei să confrunte actuala criză economică şi culturală. De asemenea consideră că măreţia Rusiei, eclipsată în ultimii ani, poate fi restaurată doar printr-o înnoire a credinţei ortodoxe.

Kiril va avea astfel o dublă agendă: (1) de a construi pe ceea ce Patriarhul Alexei a realizat în cei 18 ani de patriarhat, continuând reconstruirea infrastructurii ruinate a Bisericii (mii de biserici ortodoxe au fost reconstruite în Rusia după 1991); şi (2) de a lansa o serie de noi iniţiative de întărire a glasului Bisericii şi a influenţei ei în societatea rusă. Ne aşteptăm deci ca noul Patriarh să continue reconstruirea de biserici, redeschiderea de şcoli, extinderea seminariilor, înnoirea mănăstirilor şi în general refacerea semnelor exterioare ale vieţii religioase a Bisericii Ortodoxe. Dar Kiril, care a fost o figură cheie a promulgării fără precedent a învăţăturii sociale a Bisericii Ruse într-un document din 2000, este foarte probabil şi că va merge dincolo de înnoirea structurilor instituţionale ale Bisericii. El vrea ca efectele Bisericii să fie asupra întregii societăţi.

Noul Patriarh, care de câţiva ani a avut propria lui emisiune de televiziune, duminica dimineaţa, doreşte ca glasul Bisericii, glasul învăţăturilor şi al valorilor creştine, să fie auzit în Rusia contemporană cu privire la marile probleme cu care se confruntă ţara şi lumea - în economie, în legislaţie, în viaţa de familie, în educaţie, în proiectele de reformă socială, în cultură. Kiril, un puternic orator, a fost extrem de activ în ultimii ani, străbătând lumea din Indonezia în Brazilia, din Roma în Havana şi în Geneva, pentru a predica şi a construi prietenii în zeci de ţări. El a făcut acest lucru în funcţia sa de "ministru de externe" al Bisericii Ortodoxe Ruse, fiind şeful Departamentului de Relaţii Externe al Bisericii.

Nu este clar dacă acest gen de călătorii vor marca şi patriarhatul său, dar este sigur că va fi unul cu o deschidere globală. Nu ar putea fi altfel, având în vedere experienţa sa de viaţă din ultimii ani. O întrebare importantă priveşte relaţiile lui cu Papa de la Roma şi cu Biserica Catolică în general. Pare sigur faptul că Kiril, care a mers de câteva ori la Roma şi s-a întâlnit cu Papa Benedict al XVI-lea de mai multe ori, îl va invita pe acesta să viziteze Rusia - lucru pe care Papa Ioan Paul al II-lea a dorit să îl facă dar nu a putut, datorită lipsei de disponibilitate a Patriarhului Alexei al II-lea de a-l primi.

"Kiril conştientizează foarte bine rolul important al instituţiilor religioase în viaţa publică", a spus Daniel Schmidt, un filantrop american care s-a întâlnit şi a stat mult de vorbă cu Kiril. "El recunoaşte rolul esenţial al credinţei, nu doar în propria lui ţară, ci în societatea umană în general", a declarat Schmidt, director de programe al Fundaţiei Bradley din Milwaukee, Wisconsin. Fundaţia a sprijinit multe centre de tineret, orfelinate, clinici şi şcoli ruseşti în ultimii zece ani. Alegerea lui Kiril, aşadar, ar putea inaugura o perioadă de deschidere a Bisericii Ruse la colaborare şi eforturi comune, în Rusia şi în lumea întreagă, împreună cu Biserica Catolică dar şi cu alţi parteneri.

Kiril, care a fost deja timp de opt săptămâni "Patriarh interim" (fiind ales de colegii lui întru episcopat să continue sarcinile Patriarhului Alexei după decesul acestuia la 5 decembrie), a spus unele lucruri interesante într-o predică din 6 ianuarie, la Liturghia din Ajunul Crăciunului, celebrată în Catedrala Cristos Mântuitorul (după calendarul iulian, Biserica Ortodoxă Rusă celebrează Crăciunul la 7 ianuarie). Peste 3.000 de persoane au participat la Liturghie, inclusiv preşedintele rus Dimitry Medvedev cu soţia sa, premierul Vladimir Putin, sute de demnitari, precum şi Nunţiul apostolic, Arhiepiscopul Antonio Mennini. Kiril i-a invitat pe cei prezenţi să înfrunte cu curaj criza economică actuală şi a cerut ajutor spiritual pentru preşedintele naţiunii.

El a evidenţiat anumite atitudini din lumea de astăzi, cum ar fi "lăcomia, pierderea controlului asupra consumului, dorinţa de îmbogăţire personală prin orice mijloace şi de a avea cât mai mult posibil". El a spus că criza a început atunci când oamenii au uitat adevăratele valori, şi că crizele viitoare ar putea fi evitate dacă valorile vor asigura baza economiei. "Astăzi ne amintim cum Fiul lui Dumnezeu a coborât la oameni pentru ca fiecare dintre noi să se poată uni cu El. Dar pentru ca acest lucru să se întâmple, trebuie să existe un răspuns din partea noastră, răspuns demn de iubirea divină - propria noastră iubire, activă şi jertfelnică", a spus Kiril. Viaţa Patriarhului decedat Alexei al II-lea a fost un exemplu de o astfel de iubire, a spus el, lăudând eforturile neobosite ale defunctului Patriarh în direcţia păstrării unităţii Bisericii. "Decesul Sfântului Patriarh Alexei încheie o perioadă importantă din istoria Bisericii noastre, care a coincis cu profunde schimbări sociale. Trăim acum într-o societate total diferită de cea din timpurile ateismului impus".

Locţiitorul patriarhal a recunoscut că creştinii ortodocşi din Rusia se confruntă acum cu noi probleme, majoritatea dintre ele de natură socială şi economică. "Biserica îi îmbrăţişează cu compasiune pe toţi cei care simt că le este greu să meargă mai departe", a spus el. "Fie ca Dumnezeu să le dea tărie tuturor - conducători, oameni de afaceri şi muncitori obişnuiţi - pentru ca eforturile noastre comune şi coordonate, sprijinul reciproc şi căutarea deciziilor corecte să ne poată ajuta să depăşim dificultăţile actuale, să ne protejeze pe noi şi pe cei dragi ai noştri şi să menţină pacea şi armonia în societatea noastră".

Kiril le-a spus credincioşilor că "doar iubirea creează unitatea adevărată". "Doar dacă nu mai este lăsat deloc spaţiu duşmăniei, invidiei sau rivalităţii în sufletele noastre şi dacă inimile noastre sunt deschise către iubire şi unitate, binecuvântarea lui Dumnezeu va coborî asupra noastră, vindecând suferinţele noastre şi umplându-ne de putere", a spus el.

Kiril, şi ceilalţi care cred ca el, este controversat în Occident, în special pentru declaraţiile lui dure de condamnare de către societate a homosexualităţii. Într-un interviu publicat la mijlocul anului 2008 de publicaţia germană Der Spiegel, Kiril spunea că dacă societatea va înceta să considere homosexualitate un păcat, pasul următor va fi scuzarea generală a diferitelor perversiuni sexuale. Amintindu-i celui care l-a intervievat că Biblia numeşte homosexualitatea păcat, Mitropolitul Kiril a subliniat că Biserica nu condamnă homosexualii şi că este împotriva "persecutării sau insultării acestor oameni". Dar, a continuat el, "de ce să promovăm păcatul? O paradă homosexuală este o deranjantă afişare a depravării. Biserica există pentru a spune că păcatul e păcat. Altfel nu mai este nevoie de Biserică."

În martie 2007, Kiril a denunţat ideea unei parade homosexuale în Moscova. A spus că parada este "împotriva (voinţei) majorităţii societăţi ruse. Noi credem că legea nu trebuie să interfereze cu vieţile private ale cetăţenilor. Poţi să păcătuieşti dacă aşa vrei, dar vei răspunde în faţa lui Dumnezeu. Dar dacă încerci să îţi propagi păcatul seducând sau degradând oameni, societatea trebuie să se opună." Într-un discurs de la cea de-a III-a Adunare Ecumenică Europeană, de la Sibiu, din septembrie 2007, Kiril a spus că dacă Europa vrea să supravieţuiască încercărilor în faţa cărora au capitulat civilizaţiile anterioare, trebuie să îşi menţină identitatea creştină. Un număr tot mai mare de creştini şi de necreştini au ajuns să recunoască creştinismul ca "un puternic izvor de sprijin pentru civilizaţia europeană". El a explicat că aceasta nu înseamnă că în Europa nu ar exista spaţiu "pentru oameni de altă religie şi cu alte vederi despre lume", ci este vorba doar de "recunoaşterea rolului deosebit al credinţei creştine în trecutul, prezentul şi viitorul continentului".

Kiril pare hotărât să mai reducă din spaţiul ce desparte Biserica Ortodoxă Rusă de cea Catolică. El declara că "în Vatican şi nu doar în Vatican ci în întreaga lume, catolicii înţeleg că ortodocşii sunt aliaţii lor. Ortodocşii îi privesc la rândul lor tot mai mult pe catolici ca pe nişte aliaţi în faţa secularismului ostil." Unii ortodocşi ruşi cred că a mers prea departe însă. La 31 decembrie, situl Pravaya.ru a publicat o scrisoare deschisă în care Kiril este chestionat privitor la legăturile cu Biserica Catolică. Scrisoare îi cerea să renunţe la nişte declaraţii din trecut. În primul rând, se spune în scrisoare, "vă cerem să dezaprobaţi ideea că Bisericile Ortodoxă şi Catolică sunt părţi despărţite ale aceleiaşi Biserici Una, şi să afirmaţi că Biserica Ortodoxă este în adevăratul sens Biserica Una, Sfântă, Catolică/Sobornicească şi Apostolică." Scrisoarea citează un interviu dat de Kiril în 1991, în care afirmă că nici un Conciliu Ecumenic, similar celor care au fixat doctrina Bisericii în primele secole de creştinism, nu a mai fost convocat de la despărţirea Bisericilor, pentru a condamna oficial religiile rezultate ca eretice.

În apărarea lui Kiril, Episcopul ortodox rus Hilarion de Viena şi Austria a publicat la 13 ianuarie un material în care citează interviuri, predici şi documente în care Kiril dezaprobă "teoria ramurilor" creştinătăţii. "Scopul etichetării cuiva cu care nu eşti de acord ca eretic nu este, desigur, găsirea adevărului, ci ponegrirea oponentului", scria Hilarion. "Când aceasta se întâmplă în pragul unui Sinod Arhieresc ce va alege Patriarhul, şi se referă la unul dintre posibilii candidaţi, atunci este clar că e vorba de o luptă imorală cu o persoană nedorită."

Procesul alegerii delegaţilor fiecărei Eparhii pentru Sinod a stârnit de asemenea dezbateri aprinse. S-a observat că se află printre delegaţi birocraţi şi diverse persoane cu conexiuni cu puterea, exemple fiind guvernatorul regiunii Ormk, soţia guvernatorului de Primorsky Krai şi mai mulţi oameni de afaceri. Mitropolitul Kliment de Kaluga şi Borovsk, responsabilul administrativ al Patriarhiei Moscovei, care era văzut ca mai puţin entuziasmat de unitatea Bisericii decât Kiril, a fost celălalt candidat. Mitropolitul Filaret de Minsk a fost văzut ca unul dintre favoriţi, dar au existat îngrijorări cu privire la sănătatea sa, şi Filaret însuşi s-a retras înainte de vot, cerându-le celor prezenţi să îl voteze pe Kiril.

"Sub acest om sfânt, Biserica Ortodoxă Rusă a devenit singura forţă care păstrează tradiţiile şi valorile sfintei Rusii", a spus Kiril în Catedrala Cristos Mântuitorul din Moscova, la funeraliile Patriarhului Alexei al II-lea, din 9 decembrie. "Asemenea unui om bolnav, căruia i se permite să se ridice după o lungă perioadă petrecută în pat, Biserica noastră a fost slabă la începutul slujirii lui, şi incapabilă să îşi folosească deplin potenţialul ei spiritual. Astăzi, ea nu mai este slabă, şi trăieşte cu poporul". Printre participanţii la funeralii s-au aflat preşedintele rus Dmitry Medvedev şi premierul Vladimir Putin, precum şi Patriarhi şi Arhiepiscopi ortodocşi şi lideri ai altor credinţe şi denominaţiuni. Între catolici s-au numărat Cardinalul german Walter Kasper, preşedintele Consiliului Pontifical pentru Promovarea Unităţii Creştinilor, şi Cardinalul francez Roger Etchegaray, preşedinte emerit al Consiliului Pontifical pentru Justiţie şi Pace.

Sursa: www.Catholica.ro

Contor Accesări: 993, Ultimul acces: 2024-04-16 03:30:12

Timp total: 0,18s...

[]:1