IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, a primit astazi titlul de Doctor honoris causa al Universitatii de Arte "George Enescu", din Iasi - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2023 BISERICI.org

Acasă > Știri > Arhivă Știri
Știri de azi
Știri Actuale
Arhivă Știri 2023
Arhivă Știri 2022
Arhivă Știri 2021
Arhivă Știri 2020
Arhivă Știri 2019
Arhivă Știri 2018
Arhivă Știri 2017
Arhivă Știri 2016
Arhivă Știri 2015
Arhivă Știri 2014
Arhivă Știri 2013
Arhivă Știri 2012
Arhivă Știri 2011
Arhivă Știri 2010
Arhivă Știri 2009
Arhivă Știri 2008
Arhivă Știri 2007
Arhivă Știri 2006
Arhivă Știri 2005
Arhivă Știri 212
Top Toate Știrile
Top Știri Actuale
Știri necitite
Sugerați Știri
eXTReMe Tracker
 Google Translate 

Știri și Evenimente

IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, a primit astazi titlul de Doctor honoris causa al Universitatii de Arte "George Enescu", din Iasi

[2006-01-16]
La evenimentul de astazi, care a avut loc in amfiteatrul Universitatii de Arte 'George Enescu', din Iasi, au participat PS Petru Gherghel, episcopul Diocezei Romano-Catolice de Iasi, ministrul secretar de stat in cadrul Ministerului Culturii si Cultelor, Adrian Lemeni, parintele profesor doctor Gheorghe Popa, prorectorul Universitatii 'Al. I. Cuza' din Iasi, parintele arhimandrit dr. Varlaam Merticariu, vicar administrativ al Arhiepiscopiei Iasilor, parintele arhimandrit Paisie Teodorescu, secretar eparhial, parintele arhimandrit Clement Haralam, exarh administrativ al Arhiepiscopiei Iasilor, parintele arhimandrit Timotei Aioanei, exarh cultural al Arhiepiscopiei Iasilor, parintele Nicolae Dascalu, Consilier cultural al Arhiepiscopiei Iasilor si director al Institutului Cultural Misionar Trinitas, parintele Mihai Vizitiu, Consilier pe probleme de invatamant al Arhiepiscopiei Iasilor, parintele arhidiacon Stefan Ababei, coordonatorul Sectorului de misiune si prognoza social-pastorala. De asemenea, au fost prezenti parintele profesor doctor Viorel Sava, decanul Facultatii de Teologie Ortodoxa 'Dumitru Staniloae' din Iasi, parintele conferentiar doctor Ion Vicovan, prodecanul acestei institutii, parintele Dragos Bahrim, directorul Seminarului Teologic Liceal Ortodox 'Sf. Vasile cel Mare' din Iasi, si parintele Vilie Dorosinca, protopop al Protopopiatului Iasi I. In deschiderea evenimentului a luat cuvantul domnul profesor universitar doctor Viorel Munteanu, rectorul Universitatii de Arte 'George Enescu'din Iasi, cel care a subliniat motivele pentru care Senatul acestei institutii i-a acordat IPS Parinte Mitropolit Daniel titlul de Doctor honoris causa: 'Rectorul, corpul profesoral si studentii celei mai vechi institutii oficiale de invatamant artistic din Romania sunt onorati de activitatea depusa de IPS Voastra pentru repunerea culturii nationale in matca fireasca a Ortodoxiei si pentru inaltarea spirituala a crestinilor, mai ales a celor tineri. Preocuparile IPS Voastre pentru invatamantul romanesc, in special al celui teologic, pastoral, de asistenta sociala si artistic, contributiile pastoral misionare si de factura scriitoriceasca, edificarea de noi scoli teologice, asezaminte si centre de cultura teologica, promovarea in context european si international a spiritualitatii ortodoxe romanesti, sustin hotararea Senatului Universitatii de Arte 'George Enescu' din Iasi.
Noi, rectorul si Senatul Univeristatii de Arte 'George Enescu' din Iasi, conform obiceiului academic si a traditiei legilor patriei de a alege Doctor honoris causa pe cei care s-au remarcat prin studii, cercetari deosebite si originale in domeniul literelor, artelor si stiintelor, am ales si am decretat prin hotararea Senatului Univeristatii, pe invatatul si distinsul barbat Dr. Daniel Ciobotea, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, ilustru profesor si teolog, care, printr-o stralucire unica a mintii, S-a facut cunoscut prin activitatea Sa teologica in toata lumea, il proclamam, il anuntam public, ii acordam titlul de Doctor honoris causa si ne ingrijim ca diploma aceasta sa fie intarita prin sigiliul Universitatii si prin semnatura noastra'.
Data in Iasi, ziua 14, luna ianuarie, anul 2006.
Rector,
prof. dr. Viorel Munteanu

Tot astazi, IPS Mitropolit Daniel a primit diploma de onoare cu prilejul aniversarii in 2005 a 145 de ani de invatamant artistic modern la Iasi si medalia jubiliara cu prilejul comemorarii a 50 de ani de la trecerea la cele vesnice a lui George Enescu. In cadrul evenimentului de astazi, parintele Nicolae Dascalu, Consilier cultural al Arhiepiscopiei Iasilor si director al Institutului Cultural Misionar Trinitas, a prezentat contributia IPS Parinte Mitropolit Daniel in promovarea culturii si artelor si a evidentiat totodata activitatea complexa a IPS Sale: 'Consecvent principiilor formulate in discursul de la intronizare, IPS Mitropolit Daniel a dezvoltat o activitate cultural-misionara si social-filantropica deosebit de bogata, apreciata atat in tara cat si in strainatate. Gandirea Sa teologica a inspirat numeroase realizari in plan institutional, multe dintre acestea fiind deschizatoare de drumuri pentru prezenta Bisericii in dialogul cu societatea si cultura de astazi. A stiut sa sadeasca in inimile tinerilor, convingerea ca teologia este stiinta bucuriei si a vietii vesnice si, de aceea, Biserica are datoria sa transmita lumii de azi bucuria mantuirii in Hristos si chemarea la comuniunea vesnica in lumina Sf. Treimi. In activitatea IPS Sale se imbina in chip armonios cuvintele de invatatura de la Sf. Altar, meditatiile si conferintele duhovnicesti, studiile, articolele si cartile publicate, cursurile cu studentii Facultatii de Teologie Ortodoxa 'Dumitru Staniloae' din Iasi si implicarea activa in procesul de tranzitie din invatamantul teologic si religios, participarea la conferinte, simpozioane si colocvii organizate in tara sau in strainatate, infiintarea de institutii care sa promoveze dialogul dintre stiinta si credinta, teologie si arta, Biserica si societate. De asemenea, contributii importante la intrunirile inter-ortodoxe si la dialogurile inter-confesionale si inter-religioase. Personalitate de larga anvergura spirituala si intelectuala, IPS Mitropolit Daniel este pana in prezent autor a mai multor volume si a peste 500 de articole si studii, care au fost tiparite in prestigioase publicatii, in limba romana sau in limbi de circulatie internationala. Prin bogata activitate pastoral-misionara si prin opera academica, IPS Mitropolit Daniel aduce contributii originale, remarcate ca reper in domeniul activitatii teologice contemporane. Un loc aparte in scrierile IPS Sale este dedicat artelor bisericesti, ca loc al sinergiei harului divin cu creativitatea umana. Comentariul Sau teologic la celebra icoana a Sf. Treimi, pictata de sfantul iconograf Andrei Rubliov, in secolul al XV-lea, reprezinta o contributie apreciata inca din anul 1983, la a IV-a Adunare Generala a Consiliului Ecumenic al Bisericilor, de la Vancouver, Canada. In calitate de Mitropolit al Moldovei si Bucovinei, IPS Daniel este promotorul renasterii artelor de traditie bizantina. Preocuparea constanta pentru restaurarea monumentelor istorice si de arta religioasa din Arhiepiscopia Iasilor se imbina cu eforturile pentru construirea de noi edificii bisericesti, in spiritul marilor valori ale traditiei arhitectonice si iconografice reprezentate de ctitoriile voievozilor moldoveni. Pentru mai buna cunoastere a patrimoniului cultural pe care il mostenim de la inaintasi, Editura mitropolitana Trinitas are in programul ei publicarea de albume si monografii, care sa puna in lumina frumusetile bisericilor si manastirilor din aceasta parte de tara, precum si rodnicia lor spirituala in sufletele oamenilor'.

Prezent la acest eveniment, ministrul secretar de stat Adrian Lemeni a dat citire mesajului transmis de catre ministrul Culturii si Cultelor, Adrian Iorgulescu, cu prilejul acordarii titlului de Doctor honoris causa din partea Universitatii de Arte 'George Enescu' din Iasi, IPS Mitropolit Daniel: 'Acordarea titlului de Doctor honoris causa IPS Dr. Daniel, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, de catre Universitatea de Arte 'George Enescu' din Iasi, este un moment semnificativ pentru viata academica si culturala ieseana. Aceasta distinctie este o recunoastere a prodigioasei activitati pe care a desfasurat-o si o desfasoara IPS Sa, in slujba binelui si a frumosului. De la inceputul activitatii Sale stiintifice, IPS Sa S-a preocupat de relatia dintre teologie si celelalte domenii ale creatiei umane, un exemplu elocvent fiind teza de doctorat sustinuta in 1979, la Strasbourg. IPS Sa este o prezenta activa in viata cetatii, fiind preocupat de problemele cu care se confrunta oamenii, in calitatea lor de cetateni ai pamantului si de cetateni ai cerului. IPS Daniel este implicat in Miscarea ecumenica, fiind membru a diferitelor organisme europene si mondiale ecumenice, participand activ si consistent la dezvoltarea dialogului interconfesional pe baza unei ecumenicitati autentice. De asemenea, IPS Sa a predat la diverse institutii teologice din Occident, conferentiaza si participa la diferite simpozioane si congrese internationale, facand cunoscuta identitatea si unicitatea teologiei si trairii ortodoxe. Ca ierarh, profesor, presedinte al Comisiei teologice si liturgice a Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, membru fondator al Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice, intemeietor de publicatii, de institutii bisericesti si social-caritative, ctitor de biserici si ocrotitor al monumentelor de arta si arhitectura, initiator si sprijinitor de programe culturale si educative, prin activitatea stiintifica si publicistica, IPS Daniel Se constituie in exemplu si invatator al relatiei vii si dinamice dintre ortodoxie si ortopraxie. Acordarea acestui titlu constituie o recunoastere concreta a activitatii si misiunii religioase si culturala, pe care IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, o desfasoara ca ierarh si om de cultura'.

IPS Parinte Daniel a multumit conducerii Universitatii de Arte 'George Enescu' din Iasi pentru distinctiile acordate, pe care le-a considerat un omagiu adus Bisericii si, totodata, o invitatie pentru o cooperare viitoare mai intensa intre arta si teologie: 'Noi consideram ca aceasta mare distinctie, aceasta mare onoare-Doctor honoris causa, pe care am primit-o, este, in primul rand, o onoare adusa Bisericii pe care noi o slujim si tuturor celor care, credinciosi fiind, creaza opere de arta, le pastreaza, le restaureaza, le ocrotesc si le evidentiaza, punandu-le in circuitul valorilor romanesti si universale. De asemenea, este o onoare si o incurajare acest gest pentru cei care creaza opere de arta si, mai ales, ma gandesc la tanara generatie, la multele talente ale poporului roman, in ceea ce priveste arta sacra. Deci, consideram acest gest ca un omagiu adus Bisericii, iar ceea ce s-a mentionat aici ca merite ale noastre le consideram foarte putine, in raport cu ceea ce mai este de facut. In general, noi ne gandim la ceea ce am facut doar pentru a multumi lui Dumnezeu si oamenilor care ne-au ajutat, dar daca privim inainte si in jurul nostru ne speriem cate mai sunt inca de facut pentru promovarea artei, pentru conservarea si restaurarea monumentelor istorice, pentru promovarea muzicii etc. Consideram ca gestul dumneavoastra este in acelasi timp, pe langa o dovada de recunostinta si de apreciere, o invitatie, o chemare foarte puternica la o cooperare viitoare mai intensa'.

IPS Mitropolit Daniel a sustinut apoi o expunere intitulata 'Materia sculptata-epifanie a Luminii Creatorului. Spiritualitatea ortodoxa in opera lui Constantin Brancusi'. In prima parte a acestei expuneri, IPS Daniel s-a referit la izvoarele inspiratiei brancusiene: arta populara romaneasca si credinta ortodoxa: 'Brancusi era convins de profunda legatura sau simbioza dintre religie si arta in istoria umanitatii. In acest sens el marturisea: 'Pentru mine, Brancusi, arta prin ea insasi nu poate exista. De la inceputurile ei si pana la acceptia ei ultima, contemporana, arta a fost un mijloc de propagare a ideilor religioase. Artistul era acel pasionat care stia cum sa materializeze viziunile ce i le daruia credinta. Cele mai mari capodopere ale trecutului au aparut in perioadele de maxima exaltare religioasa. O data ce se diminuau, urma o epoca de decadenta si in aceste perioade se cadea invariabil in realismul imitativ cel mai plat. In alte vremuri, credinta era aceea care influenta arta. In trecut, credinta dadea nastere in mod instinctiv unor forme care se potriveau cu sentimentele religioase'. Asemenea celor din trecut, si sculptorul roman simtea ca traieste si creaza in interiorul lumii, create de Dumnezeu, Facatorul cerului si al pamantului. De aceea, pentru Brancusi, opera omului artist trebuie sa se realizeze in armonie si in conlucrare cu Dumnezeu Creatorul. 'Un bloc de marmura-spunea Brancusi-sau un trunchi de stejar este o opera de arta in sine. De ce sa sapam maini si picioare perfecte intr-un bloc, stricand proportia pentru realizarea unor parti din trupul omenesc, acestea in alte proportii, decat cele divine. Apele unei marmure si linia varstelor dintr-un trunchi nu trebuie stricate. Sapatura si taietura trebuie sa se armonizeze cu liniile divine ale materialului'. Cele afirmate mai sus au fost formulate cu alte ocazii, alte date, de catre Brancusi intr-o singura fraza: 'Artistul nu e decat o smerita unealta in mainile Creatorului'. Iar, in unul dintre aforismele sale, Brancusi declara ca apropierea de Dumnezeu Creatorul sau comuniunea cu El este o conditie a intelegerii operelor sale, tocmai pentru ca el le ofera bucurie curata. Prin experienta religioasa autentica, bucuria curata foarte diferita de placerea simtuala este experienta harului divin in viata omului. In limba greaca, cuvantul bucurie-hara-are radacina comuna cu haris, care insemneaza harul'.

De asemenea, IPS Parinte Mitropolit Daniel a evidentiat adevarurile esentiale care se desprind din opera lui Constantin Brancusi: 'Intreaga sa opera este marcata de aceste adevaruri esentiale, si anume: in primul rand, lumina interioara a materiei pe care o sesiza el este, de fapt, epifania originii si finalitatii Universului. Ca om al Bisericii, Brancusi a citit adesea psalmul care spune ca Dumnezeu Se imbraca cu lumina ca si cu o haina. Lumina creata la inceputul lumii este in matca materiei si a vietii, iar lumina cea necreata si vesnica sau slava iubirii lui Dumnezeu Creatorul este finalitatea ultima a creatiei. In aceasta perceptie a esentelor, materia sculptata, adica lemnul, marmura, piatra, bronzul devin lumina. In al doilea rand, Brancusi prezinta elevatia interioara, spirituala, intru smerenie, ca lumina daruire de sine a creatiei si a dainuirii in Dumnezeu. In aceasta perceptie a esentelor, cresterea copacilor, zborul pasarilor, inotul pestilor, saltatul broastei testoase, iubirea din sarutul omului si tot elanul vietii devin dor dupa lumina cereasca. In al treilea rand, Constantin Brancusi evidentiaza in opera sa ca pacea si bucuria, armonia si seninatatea, sunt lumina comuniunii omului cu Dumnezeu si cu semenii. In aceasta perceptie a esentelor, el afirma vocatia persoanei umane pentru inviere si nemurire, intrucat omul a fost creat dupa chipul lui Dumnezeu, Cel vesnic viu'.

A doua parte a expunerii IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, s-a intitulat 'Faclii de Pasti in ansamblul monumental comemorativ de la Tg. Jiu. Lumini ale credintei crestine in Masa tacerii, Poarta sarutului si Coloana fara sfarsit'. IPS Sa a evidentiat motivatiile ansamblului monumental, dupa care a vorbit despre semnificatiile crestine ale acestei capodopere brancusiene: 'In viziunea lui Brancusi, Masa tacerii este in acelasi timp atat un memorial pentru eroii romani care au inrosit cu sangele lor apele Jiului, luptand pentru unitatea si libertatea poporului roman, cat si o chemare la meditatie asupra misterului vietii si mortii ca daruire jertfelnica de sine pentru altii, ca transformare a existentei pamantesti in odihna, comuniunea cereasca eterna cu Sf. Apostoli in jurul lui Hristos Cel rastignit si inviat, printr-o tacuta sau inefabila legatura intre timp si vesnicie. In acest sens, spre sfarsitul vietii sale, Brancusi marturisea: 'Acum, la batranete, vad ca, in fond, Masa tacerii este o alta noua Cina cea de Taina. Linia Mesei tacerii va sugereaza curbura inchisa a cerului care aduna, uneste si apropie'. Poarta sarutului este un moment inchinat iubirii mai tari decat moartea, o trecere, o mutatie si o sfintire a iubirii din viata pamanteasca in iubirea cereasca, pe care o traiesc in lumina lui Dumnezeu sufletele oamenilor. In acest sens, Poarta sarutului este un moment pascal si un momunent pascal, care reprezinta o trecere prin moarte si dincolo de moarte, prin nemurirea simbolizata de coloana fara sfarsit. Referindu-se la Poarta sarutului, numita si Templul sarutului, Brancusi nota: 'Ce ramane oare din noi in amintirea celorlalti dupa moarte?' Coloana fara sfarsit este o pomenire din neam in neam ('Si le fa lor vesnica pomenire'), dar si un cantec etern de recunostinta adus lui Dumnezeu pentru toata existenta, o crestere si elevatie spirituala continua a oamenilor in viata, iubire si lumina vesnica a lui Dumnezeu. Toate acestea sunt sugerate mai ales de cele 16 elemente romboedre sau octoedre ale Coloanei fara sfarsit, numita si Coloana nemuririi. Trebuie mentionat ca cifra 8 devine simbolul nemuririi sufletului si a invierii trupului. Lumina stralucitoare sugerata pe fetele poleite aurii ale elementelor Coloanei, simbolizeaza trecerea din slava in slava cereasca la care este chemat omul credincios si smerit, iubitor de Dumnezeu si de semeni, despre care vorbeste Sf. Ap Pavel, cand zice: 'Domnul este duh si unde este Duhul Domnului acolo este libertate, iar noi toti privind ca intr-o oglinda, cu fata descoperita, slava lui Dumnezeu, ne prefacem in acelasi chip de slava, in slava, din slava in slava, ca de la Duhul Domnului' (II Corinteni 3, 17-18). Despre semnificatia spirituala a Coloanei fara sfarsit, Brancusi spunea: 'Coloana fara sfarsit, un cantec etern, purtandu-ne spre infinire, dincolo de orice fel de durere si dincolo de orice fel de bucurii aparente, Columna recunostintei fara de sfarsit va tot urca, se va inalta in continuu. O, se va inalta atat de sus, incat n-o veti mai puteti zari. Abia acolo, ajunsa sus, in ceruri, veti ajunge sa o vedeti din nou'.

Sursa: www.MMB.ro

Contor Accesări: 1777, Ultimul acces: 2023-03-25 21:02:55