Papa Francisc: Spiritul de slujire al Sf. Ioan Botezatorul sa ne invete sa ne dam deoparte

Acasă > Ştiri > Arhivă Ştiri

Google Translate

Timp stanga: 0,15s...

Ştiri şi Evenimente

Papa Francisc: Spiritul de slujire al Sf. Ioan Botezătorul să ne înveţe să ne dăm deoparte

[2023-01-15]

Rugăciunea Angelus
În discursul său Angelus de duminică, 15 ianuarie 2023, Papa Francisc i-a încurajat pe creştini să cultive virtutea de a şti să se dea deoparte, cu scopul de a da mărturie despre Isus, aşa cum a făcut Sf. Ioan Botezătorul. Pontiful a mai anunţat că în acest an, în 30 septembrie, se va organiza în Piaţa San Pietro o Veghe ecumenică de rugăciune, ca parte a Sinodului pe tema sinodalităţii, în desfăşurare în Biserică. Vorbind de la fereastra Palatului Apostolic în ziua de 15 ianuarie, Papa a împărtăşit lecţii pe care le putem învăţa din „spiritul de slujire” al Sf. Ioan Botezătorul. Sfântul Părinte a spus că Sf. Ioan „nu este interesat să aibă o suită pentru sine, să obţină prestigiu şi succes, ci dă mărturie şi apoi face un pas înapoi, pentru ca mulţi să aibă bucuria de a-l întâlni pe Isus”. Vă redăm mesajul Papei Francisc, după traducerea făcută de pr. Mihai Pătraşcu pentru Ercis.ro.

Iubiţi fraţi şi surori, duminică frumoasă!
Evanghelia din liturgia de astăzi (Ioan 1,29-34) prezintă mărturia lui Ioan Botezătorul despre Isus, după ce l-a botezat în râul Iordan. Spune aşa: „Acesta este cel despre care am spus: «După mine vine un bărbat care a fost înaintea mea, pentru că era mai înainte de mine»” (v. 29-30). Această declaraţie, această mărturie, revelează spiritul de slujire al lui Ioan. El a fost trimis să pregătească drumul pentru Mesia şi a făcut aceasta fără a se cruţa. Omeneşte s-au putea crede că trebuie să i se acorde un „premiu”, un loc important în viaţa publică a lui Isus. În schimb nu. Ioan, după ce şi-a îndeplinit misiunea, ştie să se dea deoparte, se retrage de pe scenă pentru a-i face loc lui Isus. L-a văzut pe Duhul coborând asupra Lui (cf. v. 33-34), l-a indicat drept Mielul lui Dumnezeu care ridică păcatul lumii şi acum se pune la rândul său în ascultare umilă. Din profet devine discipol. A predicat poporului, a adunat discipoli şi i-a format mult timp. Şi totuşi nu leagă pe nimeni de sine. Şi acest lucru este dificil, dar este semnul adevăratului educator: a nu lega persoanele de sine.
Ioan face aşa: îi pune pe discipolii săi pe urmele lui Isus. Nu este interesat să aibă o suită pentru sine, să obţină prestigiu şi succes, ci dă mărturie şi apoi face un pas înapoi, pentru ca mulţi să aibă bucuria de a-l întâlni pe Isus. Putem spune: deschide uşa şi pleacă. Cu acest spirit al său de slujire, cu propria capacitate de a-i face loc lui Isus, Ioan Botezătorul ne învaţă un lucru important: eliberarea de alipiri. Da, pentru că este uşor să ne alipim de roluri şi poziţii, de nevoia de a fi stimaţi, recunoscuţi şi premiaţi. Şi aceasta, deşi este natural, nu este un lucru bun, pentru că slujirea comportă gratuitate, îngrijirea de alţii fără avantaje pentru sine, fără scopuri secundare, fără a aştepta răsplata. Ne va face bine şi nouă să cultivăm, ca Ioan, virtutea de a ne da deoparte la momentul oportun, mărturisind că punctul de referinţă al vieţii este Isus. A ne da deoparte, a învăţa să plecăm: am făcut această misiune, am făcut această întâlnire, mă dau deoparte şi îi las loc Domnului. A învăţa să ne dăm deoparte, a nu lua ceva ca o răsplată pentru noi.
Să ne gândim cât de important este acest lucru pentru un preot, care este chemat să predice şi să celebreze nu pentru protagonism sau pentru interes, ci pentru a-i însoţi pe alţii la Isus. Să ne gândim cât de important este pentru părinţi, care îi cresc pe copii cu atâtea sacrificii, dar după aceea trebuie să-i lase liberi să meargă pe drumul lor în muncă, în căsătorie, în viaţă. Este frumos şi corect ca părinţii să continue să asigure prezenţa lor, spunând copiilor: „Nu vă lăsăm singuri”, dar cu discreţie, fără ingerinţă. Libertatea de a creşte. Şi acelaşi lucru este valabil pentru alte domenii, precum prietenia, viaţa de cuplu, viaţa comunitară. A ne elibera de alipirile propriului eu şi a şti să ne dăm deoparte costă, dar este foarte important: este pasul decisiv pentru a creşte în spiritul de slujire, fără a căuta răsplata.
Fraţilor, surorilor, să încercăm să ne întrebăm: suntem capabili să facem loc celorlalţi? Să îi ascultăm, să îi lăsăm liberi, să nu legăm de noi pretinzând recunoaşteri? Chiar să îi lăsăm să vorbească, uneori. Să nu spunem: „Dar tu nu ştii nimic!” Să îi lăsăm să vorbească, să le facem loc celorlalţi. Îi atragem pe ceilalţi la Isus sau la noi înşine? De asemenea, după exemplul lui Ioan: ştim să ne bucurăm de faptul că persoanele merg pe drumul lor şi urmează chemarea lor, chiar dacă aceasta comportă puţină de dezlipire faţă de noi? Ne bucurăm pentru rezultatele lor, cu sinceritate şi fără invidie? Aceasta înseamnă a-i lăsa pe ceilalţi să crească. Maria, slujitoarea Domnului, să ne ajute să fim liberi de alipiri, pentru a-i face loc Domnului şi a da spaţiu celorlalţi.
După Angelus, Sfântul Părinte a spus următoarele:
Iubiţi fraţi şi surori!
În perioada 18-25 ianuarie se va desfăşura tradiţionala Săptămână de Rugăciune pentru Unitatea Creştinilor. Tema din acest an este luată din profetul Isaia: „Învăţaţi să faceţi binele, căutaţi judecata!” (1,17). Să îi mulţumim Domnului care cu fidelitate şi răbdare conduce poporul Său spre comuniunea deplină şi să cerem Duhului Sfânt să ne lumineze şi să ne susţină cu darurile Sale.
Drumul spre unitatea creştinilor şi drumul de convertire sinodală a Bisericii sunt legate. De aceea, profit de această ocazie pentru a anunţa că sâmbătă, 30 septembrie, în Piaţa San Pietro, va avea loc o Veghe ecumenică de rugăciune, cu care vom încredinţa lui Dumnezeu lucrările celei de-a XVI-a Adunări Generale Ordinare a Sinodului Episcopilor. Pentru tinerii care vor veni la Veghe va fi un program special în tot acel sfârşit de săptămână, de care se va ocupa Comunitatea din Taizé. Încă de acum invit fraţii şi surorile din toate confesiunile creştine să participe la această adunare a poporului lui Dumnezeu.
Fraţilor şi surorilor, să nu uităm martirizatul popor ucrainean, care suferă mult! Să rămânem aproape de ei cu sentimentele noastre, cu ajutorul nostru, cu rugăciunea noastră. Şi acum vă salut pe voi, romani şi pelerini veniţi aici. Îndeosebi, salut credincioşii spanioli din Murcia şi cei din Sciacca, Sicilia. Vizita la mormântul lui Petru să întărească credinţa voastră şi mărturia voastră. Urez tuturor o duminică frumoasă. Vă rog, nu uitaţi să vă rugaţi pentru mine. Poftă bună şi la revedere!

Sursa: www.Catholica.ro

Contor Accesări: 367, Ultimul acces: 2025-03-25 11:27:20

Timp total: 0,24s...

[]:1