Papa Francisc: Maria sa ne invete ce sa facem in noul an - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2024 BISERICI.org

eXTReMe Tracker
 Google Translate 

Știri și Evenimente

Papa Francisc: Maria să ne învețe ce să facem în noul an

[2023-01-01]
Rugăciunea Angelus
Să o lăsăm pe Maria, Maica lui Dumnezeu, să fie călăuza noastră în noul an, ne-a îndemnat Papa Francisc duminică, în prima zi a anului 2023. În discursul său de dinaintea rugăciunii Angelus, ținut în fața unui număr estimativ de 40.000 de persoane în Piața San Pietro în 1 ianuarie, Papa a spus: „În timp ce încă o contemplăm pe Maria în peștera unde s-a născut Isus, putem să ne întrebăm: cu ce limbaj ne vorbește Preasfânta Fecioară? Cum vorbește Maria? Ce putem învăța de la ea pentru acest an care se deschide? Putem spune: „Preasfântă Fecioară Marie, învață-ne ce trebuie să facem în acest an”. Discursul Papei a avut loc în Solemnitatea Sfintei Maria, Născătoare de Dumnezeu. La începutul discursului său, Pontiful l-a amintit pe predecesorul său, Papa Benedict al XVI-lea, care a murit în 31 decembrie, la vârsta de 95 de ani. Vă redăm mesajul Papei Francisc, după traducerea făcută de pr. Mihai Pătrașcu pentru Ercis.ro.

Iubiți frați și surori, bună ziua și An Nou fericit!
Începutul unui an nou este încredințat Mariei Preasfinte, pe care astăzi o celebrăm ca Născătoare de Dumnezeu. În aceste ore să invocăm mijlocirea sa îndeosebi pentru Papa emerit Benedict al XVI-lea, care ieri dimineață a părăsit această lume. Ne unim toți împreună, cu o singură inimă și un singur suflet, aducând mulțumire lui Dumnezeu pentru darul acestui slujitor fidel al Evangheliei și al Bisericii. Am văzut puțin mai înainte la televizor, la emisiunea „A Sua immagine”, toată activitatea și viața Papei Benedict. În timp ce încă o contemplăm pe Maria în peștera unde s-a născut Isus, putem să ne întrebăm: cu ce limbaj ne vorbește Preasfânta Fecioară? Cum vorbește Maria? Ce putem învăța de la ea pentru acest an care se deschide? Putem spune: „Preasfântă Fecioară Marie, învață-ne ce trebuie să facem în acest an”.
În realitate, dacă observăm scena pe care ne-o prezintă liturgia de astăzi, vedem că Maria nu vorbește. Ea primește cu uimire misterul pe care îl trăiește, păstrează totul în inima sa și, mai ales, se preocupă de Prunc, care – spune Evanghelia – era „culcat în iesle” (Luca 2,16). Acest verb „a culca” înseamnă a depune cu grijă și ne spune că limbajul propriu Mariei este cel al maternității: a se îngriji cu duioșie de Prunc. Aceasta este măreția Mariei: în timp ce îngerii fac sărbătoare, păstorii merg și toți îl laudă pe Dumnezeu cu glas tare pentru evenimentul care s-a petrecut, Maria nu vorbește, nu îi întreține pe oaspeți explicând ceea ce i s-a întâmplat, nu fură scena – nouă ne place mult să furăm scena! – dimpotrivă, îl pune în centru pe Prunc, îngrijindu-se de El cu iubire. O poetă a scris că Maria „știa să fie și în mod solemn mută, […] pentru că nu dorea să îl piardă din vedere pe Dumnezeul său” (A. Merini, „Corpo d’amore. Un incontro con Gesu”, Milano 2001, 114).
Acesta este limbajul tipic al maternității: duioșia îngrijirii. De fapt, după ce au purtat în sân timp de nouă luni darul unei minuni misterioase, mamele continuă să pună în centrul tuturor atențiilor pe copiii lor: îi hrănesc, îi strâng în brațe, îi așază cu tandrețe în leagăn. Îngrijirea: acesta este și limbajul Născătoarei de Dumnezeu; un limbaj de mamă: îngrijirea. Fraților și surorilor, ca toate mamele, Maria poartă în sânul său viața și, astfel, ne vorbește despre viitorul nostru. Dar în același timp ne amintește că, dacă dorim cu adevărat ca noul an să fie bun, dacă dorim să reconstruim speranța, trebuie să abandonăm limbajele, gesturile și alegerile inspirate din egoism și să învățăm limbajul iubirii, care este îngrijirea. Îngrijirea este un limbaj nou, care merge împotriva limbajelor egoismului. Aceasta este angajarea: să îngrijim viața noastr㠖 fiecare trebuie să îngrijească propria viață; îngrijirea timpului nostru, a sufletului nostru; îngrijirea creației și a mediului în care trăim; și, mai mult, îngrijirea aproapelui nostru, a celor pe care Domnul ni i-a pus alături, precum și a fraților și a surorilor care sunt în nevoie și cer atenția noastră și compasiunea noastră. Privind-o pe Preasfânta Fecioară Maria cu Pruncul, în timp ce se îngrijește de Prunc, noi învățăm să ne îngrijim de ceilalți, precum și de noi înșine, îngrijind sănătatea interioară, viața spirituală, caritatea.
Celebrând astăzi Ziua Mondială a Păcii, să reluăm conștiința responsabilității care ne este încredințată pentru a construi viitorul: în fața crizelor personale și sociale pe care le trăim, în fața tragediei războiului, „suntem chemați să facem față provocărilor din lumea noastră cu responsabilitate și compasiune” (Mesaj pentru a LVI-a Zi Mondială a Păcii, 5). Și putem să facem aceasta dacă ne îngrijim unii de alții și dacă, toți împreună, ne îngrijim de casa noastră comună. Să o implorăm pe Maria Preasfântă, Născătoare de Dumnezeu, pentru ca în această epocă poluată de neîncredere și de indiferență, să ne facă apți de compasiune și de îngrijire – capabili să avem compasiune și să ne îngrijim -, capabili „să ne înduioșăm și să ne oprim în fața celuilalt, de fiecare dată când este necesar” (Exortația apostolică Evangelii gaudium, 169).
După Angelus, Sfântul Părinte a spus următoarele:
Iubiți frați și surori!
Vouă tuturor prezenți aici și celor care urmăresc prin media adresez cele mai bune urări pentru Anul Nou. Vie recunoștință exprim președintelui Republicii Italiene, Sergio Mattarella, invocând prosperitate pentru poporul italian; cu aceleași urări și pentru președintele guvernului. În această zi, pe care Sfântul Paul al VI-lea a dorit să o dedice rugăciunii și reflecției pentru pacea în lume, să simțim și mai puternic, intolerabil, contrastul războiului, care în Ucraina și în alte regiuni seamănă moarte și distrugere. Totuși să nu pierdem speranța, pentru că avem credință în Dumnezeu, care în Isus Cristos ne-a deschis calea păcii. Experiența pandemiei ne învață că nimeni nu se poate salva singur, dar că împreună putem parcurge căi de pace și de dezvoltare.
În lumea întreagă, în toate popoarele se înalță strigătul: nu războiului! Nu rearmării! Resursele să meargă la dezvoltare: sănătate, alimentație, educație, muncă. Printre nenumăratele inițiative promovate de comunitățile creștine, amintesc Marșul național desfășurat ieri la Altamura, după cele patru caravane care au dus solidaritate în Ucraina. Salut și mulțumesc numeroșilor prieteni din Comunitatea Sant’Egidio, veniți și în acest an să mărturisească angajarea lor pentru „pacea în toate ținuturile”, aici și în multe orașe din lume. Mulțumesc, iubiți frați și surori din Sant’Egidio!
Salut cele două fanfare muzicale care provin din Virginia și din Alabama, în Statele Unite ale Americii – după aceea dorim să îi auzim! Salut tinerii din mișcarea Regnum Christi – mulțumesc! Se fac auziți! – din diferite țări din America și din Europa; precum și tinerii și familiile din Comunitatea Cenacol, cu o binecuvântare către Maica Elvira și către toate comunitățile. Urez tuturor duminică frumoasă și An Nou fericit. Nu uitați să vă rugați pentru mine. Poftă bună și la revedere!

Sursa: www.Catholica.ro


Contor Accesări: 521, Ultimul acces: 2024-05-20 08:42:58