Drama Mitropoliei Basarabiei in perioada ocupatiei sovietice, prezentata de TVR Moldova

Acasă > Ştiri > Arhivă Ştiri

Timp stanga: 0,4s...

Ştiri şi Evenimente

Drama Mitropoliei Basarabiei în perioada ocupaţiei sovietice, prezentată de TVR Moldova

[2022-02-03]

de Sorin Ioniţe

TVR Molodova prezintă, în al doilea reportaj din Campania „Adevărul despre Mitropolia Basarabiei – trei decenii de la reactivare”, drama Bisericii românilor de peste Prut în timpul ocupaţiei sovietice: sute de preoţi au fost ucişi sau deportaţi, cărţile de cult în română, arse, bisericile, transformate în depozite ori grajduri.
Doar în prima perioadă a ocupaţiei sovietice, din 1940 până în 1941, au fost împuşcaţi peste 250 de preoţi, a evocat Pr. Viorel Cojocaru de la Biserica „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din Chişinău.
Preot cu soţia şi fiica de 12 ani, ucişi la marginea satului
Până în iulie 1941, un preot din localitatea Volintiri, Ştefan Vodă, s-a ascuns în pădurea din preajma satului. Însă, după ce Armata Română a trecut Prutul şi a început eliberarea Basarabiei, un localnic l-a anunţat că Armata Sovietică s-ar fi retras deja peste Nistru. „Cineva îi spune: ‹Au plecat ruşii. Poţi veni în sat›. Şi numai ajunge acasă, în sat, la casa parohială şi îi bate la uşă şi îl iau ostaşii sovietici. Îl iau pe el, preoteasa şi copila de 12 ani. Îi duc în marginea satului şi îi împuşcă pe toţi trei”.
Armata Română era la doar câţiva kilometri de localitatea unde s-a produs tragedia.
„Am găsit acte de arhivă”, spune Pr. Viorel Cojocaru: „Un preot al Armatei Române consemnează, ajungând în satul Volintiri: l-am găsit cald la marginea satului pe preotul Mihail, preoteasa, copila mică şi au fost îngropaţi cu onoruri militare la biserică”.
În august 1944, URSS ocupă pentru a doua oară Basarabia românească.
Foarte mulţi preoţi au fost deportaţi, foarte mulţi, întemniţaţi, sau chiar împuşcaţi pe loc. A fost interzisă orice publicaţie a Mitropoliei Basarabiei şi, în 1945, Comitetul Central al Partidului Comunist de la Chişinău ordonă confiscarea tuturor cărţilor bisericeşti, majoritatea fiind apoi arse. Tot atunci, se înregistrează primele trei biserici transformate în case de cultură. Au urmat altele, utilizate ca depozite, grajduri sau alte utilităţi publice.
În 1944, erau în jur de 958 de biserici, 30 de mănăstiri funcţionale şi 1059 de preoţi care slujeau în cadrul mitropoliei. În 1946, de la 958 ajunge la 556 de preoţi, ca în 1963 să avem 333 de preoţi.
„Ce s-a întâmplat cu soarta Mitropoliei Basarabiei, de fapt, este în sincron cu soarta întregii Basarabii sau a întregii culturi în Basarabia”, a mai declarat pentru TVR Moldova preotul Viorel Cojocaru.
Din cauza opresiunii sovietice, Mitropolia Basarabiei nu şi-a mai putut continua activitatea. Moscova şi-a făcut o Biserică proprie aici, pe care a trecut-o în subordinea Patriarhiei Ruse. Abia în 1991, după zeci de ani de rezistenţă, clerul şi enoriaşii din Basarabia decid reactivarea Mitropoliei Basarabiei, cu ajutorul Patriarhiei Române.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 599, Ultimul acces: 2026-04-13 06:46:21

Timp total: 0,4s...

[]:1