Pr. Anthony Currer: Comuniunea Anglicana spre urmatoarea Conferinta Lambeth (II)

Acasă > Ştiri > Arhivă Ştiri

Timp stanga: 0,17s...

Ştiri şi Evenimente

Pr. Anthony Currer: Comuniunea Anglicană spre următoarea Conferinţă Lambeth (II)

[2020-01-24]

Sf. Thomas Becket şi cămaşa relicvă
Arhiepiscopul Justin Welby a venit la Roma de două ori în 2019. Prima vizită a fost cu ocazia unei reculegeri găzduite împreună de Arhiepiscop şi de Papa Francisc în Domus Sanctae Marthae şi destinate liderilor politici şi liderilor creştini din Sudanul de Sud. La reculegere a participat Salva Kiir Mayardit, preşedinte al Republicii, şi patru din cei cinci vicepreşedinţi: Riek Machar Teny Dhurgon, James Wani Igga, Taban Deng Gai şi Rebecca Nyandeng De Mabior. Au fost prezenţi şi opt membri ai Consiliului Bisericilor din Sudanul de Sud. Monseniorul John Baptist Odama, Arhiepiscop de Gulu (Uganda), şi părintele iezuit Agbonkhianmeghe Orobator, preşedinte al Conferinţei Superiorilor Majori din Africa şi din Madagascar, au predicat în serviciile liturgice de la reculegere. Acest eveniment, atât ecumenic cât şi diplomatic, a fost organizat în urma sugestiei Arhiepiscopului de Canterbury cu colaborarea Secretariatului de Stat al Vaticanului. Scopul ambelor Biserici este acela de a oferi un spaţiu de rugăciune şi de reconciliere celor care au responsabilitatea de a lucra pentru un viitor de pace şi de prosperitate pentru poporul din Sudanul de Sud.

La 13 noiembrie, Arhiepiscopul Welby s-a întors la Roma pentru instalarea Arhiepiscopului Ian Ernst ca nou director al Centrului anglican şi reprezentant personal al Arhiepiscopului de Canterbury pe lângă Sfântul Scaun. Ernst a fost primat al Bisericii Anglicane din Oceanul Indian, unde a lucrat în contact strâns cu omologul său catolic, Cardinalul Maurice Piat. Este membru al grupului de lucru al Arhiepiscopului, instituit după Reuniunea primaţilor din 2016 pentru „a restabili relaţiile, a reconstrui încrederea reciprocă, a vindeca moştenirea rănilor şi a explora unele diferenţe profunde” în Comuniunea anglicană. În timpul acestei a doua vizite, Arhiepiscopul a avut un colocviu privat cu Papa Francisc şi problema Sudanului de Sud a fost ridicată din nou. Cei doi au fost de acord, principial, să viziteze ţara cât mai curând posibil, odată ce guvernul de tranziţie va fi instituit. Papa Francisc şi Arhiepiscopul Welby au reafirmat angajarea lor comună în favoarea iniţiativelor de pace în Sudanul de Sud.
Cea mai mare dintre Bisericile din Consiliul metodist mondial, Biserica Metodistă Unită (BMU), are credincioşi mai ales în Statele Unite (circa şapte milioane dintr-un total de doisprezece milioane), dar are un număr semnificativ de membri şi în Africa, Asia şi America de Sud. În februarie 2019, ea a ţinut o sesiune specială a Conferinţei generale, cu scopul de a ajunge la o decizie cu privire la raportul unei comisii instituite pentru a examina paragrafele din Cartea de Disciplină, care se referă la sexualitatea umană. Cu 438 de voturi împotrivă şi 384 pentru, Conferinţa a respins modificările propuse pentru a permite fiecărui păstor să decidă dacă să celebreze căsătorii homosexuale şi să hirotonească cler care are o relaţie homosexuală. Totuşi, cele 17 petiţii reieşite din această reuniune, indicate ca „Plan tradiţional”, au întâlnit încă de atunci o opoziţie puternică. În aprilie 2019, Consiliul juridic al Bisericii a declarat că zece petiţii erau valide şi şapte neconstituţionale. Liderii Bisericii au propus acum un plan pentru a crea o nouă Biserică „metodistă tradiţională” pentru cei care doresc să părăsească UMC. Această propunere va fi examinată într-o reuniune a Conferinţei generale în mai 2020.
Este important a înţelege cum este structurată Comuniunea metodistă pentru a înţelege implicaţiile acestui plan. Deşi BMU se consideră o comuniune creştină mondială, ea face parte din mult mai amplul Consiliu Metodist Mondial (CMM) care cuprinde circa optzeci de milioane de creştini. Dacă BMU s-ar scinda cu adevărat, ambele părţi ar continua să aparţină la CMM şi astfel ar continua să fie în comuniune sacramentală una cu alta. Diviziunea ar avea loc îndeosebi la nivel de gestiune şi ar comporta o ruperea a structurilor de comuniune, sau de „conexiune” în terminologia metodistă, ceea ce ar cere o diviziune a resurselor şi a fondurilor.
Concluzie. Nu ar trebui să subevaluăm durerea pe care această diviziune o provoacă în milioane de creştini, nici eforturile pasionate făcute pentru a apăra unitatea BMU. Acelaşi lucru este valabil pentru tensiunile cu privire la problema sexualităţii umane în Comuniunea Anglicană: sunt izvor de suferinţă şi sunt la originea eforturilor eroice pentru a menţine şi a întări unitatea Bisericii. Probabil că tunica Sfântului Thomas Becket oferă o imagine salutară. Se prezintă ca una contrapusă altei tunici, cea purtată de Cristos. Părinţii Bisericii, îndeosebi Sfântul Ciprian, au văzut în haina fără cusătură a lui Cristos simbolul Bisericii ca fiind ţesută de Dumnezeu dintr-o unică bucată. În faţa tunicii lui Becket, sfâşiată şi însângerată de loviturile violente ale cavalerilor lui Henric al II-lea, înţelegem că întotdeauna păcatul uman sfâşie ţesutul comunităţii creştine. În 2020 va fi important să ne rugăm pentru fraţii noştri şi surorile noastre în Cristos anglicani şi metodişti, pentru ca Duhul, care este unicul care poate ţese o unitate indestructibilă, să întărească acea comuniune care îi uneşte. (articol semnat de pr. Anthony Currer, oficial din Consiliul Pontifical pentru Promovarea Unităţii Creştinilor, publicat în L’Osservatore Romano, şi tradus de pr. Mihai Pătraşcu pentru InfoSapientia.ro)

Sursa: www.Catholica.ro

Contor Accesări: 834, Ultimul acces: 2025-06-20 15:09:25

Timp total: 0,26s...

[1]:1