Un mare iubitor de cultura si neam: Profesorul Nicolae Edroiu - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2024 BISERICI.org

eXTReMe Tracker
 Google Translate 

Știri și Evenimente

Un mare iubitor de cultură și neam: Profesorul Nicolae Edroiu

[2018-01-13]
de Iulian Dumitrașcu

Mesajul de condoleanțe al Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la slujba de înmormântare a domnului profesor Nicolae Edroiu [1939-2018], membru corespondent al Academiei Române și directorul Institutului de Istorie „George Barițiu” din Cluj-Napoca, sâmbătă, 13 ianuarie 2018:
Cu adâncă întristare și nespusă durere sufletească am aflat de trecerea, neașteptată, la cele veșnice a domnului profesor Nicolae Edroiu [1939-2018], foarte bun cunoscător al istoriei naționale, director al prestigiosului Institut de Istorie „George Barițiu” din Cluj-Napoca al Academiei Române.
Fiind pasionat de Istoria medievală și premodernă a României, dar și de Paleografia româno-chirilică respectiv de științele auxiliare ale istoriei, și-a dedicat întreaga viață cunoașterii în profunzime a acestor domenii, înțelegerii lor și apoi predării acestora generațiilor mai tinere, vreme de mai bine de jumătate de secol, în cadrul Facultății de Istorie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca.
Din vasta operă istorică a domnului profesor Nicolae Edroiu reținem câteva teme majore față de care a manifestat un interes special, anume: istoria Răscoalei lui Horea; istoria relațiilor româno-ungare, româno-cehe și româno-slovace; paleografia româno-chirilică, Holocaustul evreilor din Transilvania de Nord; rolul Episcopiei Vadului în viața religioasă a românilor ortodocși din nordul Transilvaniei; alfabetul chirilic și identitatea culturală, confesională și națională a românilor; semnificația Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, în istoria poporului român și nu în cele din urmă monahismul ortodox ca factor de unitate națională.
Totodată, s-a îngrijit de editarea și publicarea bio-bibliografiilor și a unor opere alese din scrierile mai multor istorici români, amintindu-i aici pe George Barițiu [1812-1893], Alexandru Lapedatu [1876-1950], Nicolae Iorga [1871-1940], Ioan Lupaș [1880-1967], Silviu Dragomir [1888-1962], Mihail P. Dan [1911-1976], Ștefan Pascu [1914-1998], David Prodan [1929-1994] ș.a., dovedind astfel o grijă deosebită pentru cultivarea memoriei și a operei înaintașilor săi, arătând că o bună cunoaștere a trecutului reprezintă o condiție esențială pentru înțelegerea prezentului și făurirea viitorului unui neam.
Un proiect academic de mare anvergură și de importanță națională în care domnia sa a avut un rol determinant în calitate de coautor și coordonator, alături de alți istorici de marcă ai Academiei Române, îl reprezintă amplul tratat de Istoria Românilor proiectat în 10 volume [ediția I, 2002; ediția a II-a, 2012], fiind responsabil de elaborarea volumului V: O epocă în spirit european [1601-1711/1716], respectiv a volumului VI: Românii de la Europa Clasică la Europa Luminilor [1711-1821], ambele publicate în anul 2012 la Editura Univers Enciclopedic.
Ca fiu duhovnicesc al Bisericii Ortodoxe Române a răspuns prompt și cu multă bucurie chemării noastre de a se alătura specialiștilor în Istorie bisericească în vederea coordonării trilogiei Monahismul Ortodox Românesc. Istorie, contribuții și repertorizare, proiect comun de cercetare realizat de către Patriarhia Română în colaborare cu Academia Română, publicat sub egida Editurii Basilica a Patriarhiei Române, din care au apărut primele două volume [vol. I: Istoria monahismului ortodox românesc de la începuturi până în prezent, București, 2014, 1040 pag.; vol. II: Contribuții ale monahismului ortodox românesc la nivel național și internațional, 2016, 1200 pag.], cel de-al treilea volum, Dicționarul tuturor mănăstirilor românești fiind în curs de editare.
În acest sens, ne amintim cu apreciere de cuvintele domnului profesor Nicolae Edroiu rostite în Aula Academiei Române în data de 4 aprilie 2014, cu prilejul Zilei Academiei Române şi a porţilor deschise, când s-a lansat oficial primul volum al trilogiei menționate mai sus, despre care spunea că: „îşi începe astăzi drumul spre mintea şi inima creştinilor români ortodocşi, şi nu numai, o lucrare reprezentativă a istoriografiei românești dintotdeauna […]. Nu mă îndoiesc de faptul că sinteza privind monahismul ortodox românesc va face o îndelungată probă de rezistență științifică în istoriografia română.”[1]
Pentru bogata sa activitate didactică și de cercetare în cadrul Institutului de Istorie „George Barițiu” din Cluj-Napoca, în data de 17 decembrie 1999 a fost ales membru corespondent al Academiei Române, iar în anul 2007 a fost ales Director al acestui prestigios Institut de cercetare.
Pentru contribuția sa ca autor de manuale de Istorie, membru a numeroase asociații științifice și comisii de profil din țară și din străinătate, colaborator cu diferite redacții ale unor publicații românești de specialitate, coordonator al colecțiilor „Bibliotheca Bibliologica” și „Bibliotheca Historica”, a fost onorat cu o serie de distincții și premii din partea mai multor instituții ale statului amintind aici Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Cavaler [2002], dar și din partea Bisericii, primind Crucea Transilvană acordată în anul 2008 de Mitropolia Clujului, Maramureșului și Sălajului, respectiv Ordinul „Sfântul Ierarh Antim Ivireanul”, pe care i l-am acordat în luna ianuarie 2017, pentru contribuția remarcabilă la elaborarea volumului al II-lea al trilogiei dedicate monahismului ortodox românesc.
Așadar, întreaga slujire jertfelnică pe care a împlinit-o domnul profesor Nicolae Edroiu în mod exemplar de la catedră, încununată cu numeroase realizări cărturărești, dovedește întâi de toate statura unui spirit riguros din punct de vedere al cercetării academice, luminos, iubitor de valori perene, generos și recunoscător față de înaintași, aducându-ne aminte în acest sens de mărturisirea Domniei Sale dintr-un interviu acordat unei publicații bucureștene pentru care afirma: „datorez enorm acestei țări și acestui popor, mai ales după ce le-am studiat și cercetat mai bine de o jumătate de secol trecutul. Sunt mândru că m-am născut român!”
În aceste momente grele pentru toți cei îndoliați, exprimăm întreaga noastră compasiune și adresăm tuturor sincere condoleanțe, precum și îndemnul Sfântului Apostol Pavel: „Nu vă întristați ca ceilalți, care nu au nădejde, pentru că de credem că Iisus a murit și a înviat, tot așa [credem] că Dumnezeu pe cei adormiți întru Iisus îi va aduce împreuna cu El” [1 Tesaloniceni 4, 13-14].
Totodată, ne rugăm Mântuitorului Iisus Hristos, Cel Înviat din morți, să odihnească împreună cu drepții sufletul credinciosului profesor Nicolae Edroiu, în lumina și pacea Preasfintei Treimi, iar celor îndurerați și îndoliați să le dăruiască alinare și întărire sufletească.
Veșnica lui pomenire din neam în neam!
Cu părintești condoleanțe și binecuvântări pentru familia îndoliată,
† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
[1] Nicolae Edroiu, „O lucrare reprezentativă a istoriografiei româneşti: Monahismul ortodox românesc. Istorie, contribuţii şi repertorizare„, în: Academica, nr. 4, aprilie 2014, anul XXIV, pp. 27, 28.

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 1364, Ultimul acces: 2024-03-27 23:58:22