Pr. Czerny: Papa insista prea mult asupra migrantilor? Suntem noi lenti sa raspundem - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2019 BISERICI.org

Noutăți în... e-mail!

eXTReMe Tracker
 Google Translate 

Știri și Evenimente

Pr. Czerny: Papa insistă prea mult asupra migranților? Suntem noi lenți să răspundem

[2018-01-11]
pr. Michael Czerny SJ
Nu se mai poate vorbi despre migranți numai pentru „a trezi frici ancestrale”, a spus Papa Francisc în discursul său lung din 8 ianuarie adresat corpului diplomatic acreditat pe lângă Sfântul Scaun, revenind încă o dată asupra uneia dintre dramele din timpul nostru pentru care a cerut „să se depășească închiderile”. Duminica aceasta, 14 ianuarie, va celebra o liturghie în Bazilica San Pietro cu ocazia Zilei Mondiale a Migrantului și Refugiatului. Un alt gest de atenție față de „acei membri, grupuri și categorii ai familiei umane care astăzi mai mare nevoie și pe care lumea tinde să îi neglijeze”, cum afirmă părintele Michael Czerny, iezuitul cehoslovac ales de Papa ca sub-secretar, împreună cu părintele scalabrinian Fabio Baggio, de la Secțiunea Migranți și Refugiați din Dicasterul pentru Slujirea Dezvoltării Umane Integrale. Secțiune condusă de Pontif din însăși voința sa.

„Unde este trupul lui Cristos care suferă, acolo este Cristos; și unde este Cristos, este Biserica Sa”, a subliniat pr. Czerny pentru Vatican Insider, explicând marea atenție și insistență a Papei despre tema migrațiilor. „Primul Episcop al Romei a scris: «Practicați ospitalitatea unii față de alții, fără plângeri» (1Pt 4,9), iar succesorul lui Petru repetă același lucru cu cuvinte mai actuale: «Cu spirit de milostivire, să îi îmbrățișăm pe toți cei care fug de război și de foame sau care sunt constrânși să-și părăsească țările din cauza discriminărilor, persecuțiilor, sărăciei și degradării ambientale»”. Iată interviu, tradus de pr. Mihai Pătrașcu pentru ITRC.ro.
– Deci tuturor celor care consideră excesiv㠖 aproape o „obsesie”, spun ei – această atenție a Papei față de migranți, ce le-ați răspunde?
– Că oricine vorbește în acest mod ar trebui să îndrepte spre situația actuală o privire ponderată. Pentru mulți, eventual, este excesivă încetineala cu care lumea „dezvoltat㔠răspunde la nevoi așa de clare și urgente. Și mulți consideră excesivă obsesia față de granițe și față de siguranța națională în dezavantajul drepturilor și demnității evacuaților și refugiaților. Apoi, pentru mulți alții este excesivă predilecția mass-media față de istoriile senzaționale care alimentează xenofobia și izolaționismul; și atâția evaluează drept categoric excesiv modul în care politicienii creează sau exagerează un sentiment de criză pentru a obține avantaje pe termen scurt.
În mesajul său pentru anul 2018, secretarul general al Națiunilor Unite, António Guterres, a prezentat creșterea naționalismului și a xenofobiei printre noile pericole pentru pacea și stabilitatea globale. Luând în considerare aceste excese dăunătoare, atâtea persoane bune – și mi se pare că sunt cea mai mare majoritate – departe de a critica atenția Papei, chiar îi sunt profund recunoscătoare pentru conducerea sa morală și exemplul său bun. Și sunt de acord cu el atunci când spune: „Cei care alimentează frica față de migranți, eventual cu scopuri politice, în loc să construiască pacea, seamănă violență, discriminare rasială și xenofobie”.
– Papa a indicat în patru verbe – a primi, a proteja, a promova și a integra – acțiunile pentru a înfrunta acest fenomen care, după cum spune el, „este cea mai mare tragedie după al doilea război mondial”. În ce mod concret, adică ținând cont de limitele și de exigențele diferitelor țări, se pot aplica?
– Cele patru acțiuni din mesajul Papei sunt deja în sine foarte concrete. Sunt fapte bune de făcut, măsuri care funcționează, linii călăuzitoare la care trebuie făcută referință. Valoarea lor derivă din experiența Bisericii și îndeosebi din operele ei pastorale îndreptate spre migranți și refugiați, din experiența organizațiilor catolice și necatolice care de mulți ani se dedică problemelor referitoare la fenomenul migrator. Responsabilitatea de a valoriza fie resursele și capacitățile fie limitările din țările, provinciile, zonele lor urbane sau rurale este a guvernanților, dar și a antreprenorilor, academicienilor și jurnaliștilor. Aceștia au și misiunea de a găsi soluții valabile pentru problemele reale, făcând apel la ceea ce este mai bun în spațiul public. Adevărații lideri demonstrează că binele comun poate și trebuie să fie mereu urmărit și că nu există un „bine comun” care se întemeiază pe frică, pe apărare și pe marginalizare.
– Cum se mișcă secțiunea Dicasterului unde sunteți sub-secretar, la un an de la instituire? Papa, care este responsabilul ei, orientează munca voastră?
– Pe la sfârșitul primului an, Papa a vizitat sediul Dicasterului în Palatul Sfântul Calixt. S-a oprit în fața vestei de salvare a unei fetițe înecate în Marea Mediterană, păstrată într-o casetă. Luând-o în mână, Sfântul Părinte ne-a repetat: „Această vestă de salvare arată ceea ce trebuie să faceți”. De aceea, în primul an al Secțiunii a fost constantă angajarea noastră de a ajunge la Biserica din toate părțile lumii. Am încercat să deschidem un dialog cu Conferințele Episcopale, organizațiile catolice și alte organisme care lucrează în domeniul migrațiilor cu scopul de a colabora în dezvoltarea de programe eficace și adecvate pentru migranți și refugiați. Cu ei am declinat cele patru verbe ale Papei în 20 de puncte de acțiune care se întemeiază pe doctrina socială a Bisericii și sugerează câteva practici bune ca soluții la problemele de mai mare actualitate, traduse într-un limbaj „pastoral”.
– Mai în detaliu care sunt propunerile voastre?
– Intenția este de a oferi Bisericilor locale un instrument util pentru a planifica și a evalua răspunsurile lor față de migranți, față de cei care cer azil, față de evacuați și față de victimele traficului de persoane. Cele 20 de puncte de acțiune sugerează, de exemplu, expansiunea de canale legale și sigure pentru toți migranții prin eliberarea de vize umanitare, resituarea refugiaților în țări terțe, programe de sponsorizare comunitară, coridoare umanitare și vize de studiu pentru tinerii refugiați care trăiesc în lagăre de refugiați. Și reîntregirea familială reprezintă o cale sigură și legală de imigrație și este și garanție a unei integrări mai simple, așa cum a susținut Biserica de mai multe ori în trecut.
– Sfântul Scaun se pregătește astfel, deci, pentru definirea celor două Pacte globale despre migrații sigure și despre refugiați din 2018?
– Da, aceleași patru acțiuni, înțelese ca linii-călăuzitoare politice, constituie contribuția Sfântului Scaun la cele două Pacte globale care vor fi adoptate de Națiunile Unite în al doilea semestru din 2018: unul despre refugiați, celălalt pentru migrația sigură, regulamentară și ordonată. În întâlnirile pregătitoare ținute în decembrie – una la Puerto Vallarta (Mexic) și una la Geneva – Sfântul Scaun a prezentat un scurt material video al Papei Francisc care invită comunitatea internațională să se străduiască pentru ca Pactele Globale ale ONU despre migranți și refugiați să fie inspirate de compasiune, clarviziune și curaj.
– Ce răspunsuri ați obținut până acum?
– Biserica s-a angajat să promoveze o sensibilizare masivă cu privire la cele două Pacte globale. Fără îndoială comunitatea internațională la toate nivelurile, de la zonele rurale la megalopolisuri, de la state-națiune la continente întregi, poate să facă mai bine, mult mai bine, cât privește planificarea, conducerea și sprijinirea mobilității umane care a fost mereu o parte esențială a experienței umane încă de la început.

Sursa: www.Catholica.ro


Contor Accesări: 206, Ultimul acces: 2019-12-02 10:21:21