Mitropolitul Teofan, la hramul unei mănăstiri din Botoşani: Să avem mintea la rugăciune, duh de smerenie şi de pocăinţă - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2026 BISERICI.org

eXTReMe Tracker

Ştiri şi Evenimente

Mitropolitul Teofan, la hramul unei mănăstiri din Botoşani: Să avem mintea la rugăciune, duh de smerenie şi de pocăinţă

[2026-06-02]
de Cristian Damian

„Să avem mintea la rugăciune, adică gândul la Dumnezeu, duh de smerenie şi de pocăinţă”, a îndemnat luni Mitropolitul Teofan al Moldovei şi Bucovinei, la hramul Mănăstirii Balş din judeţul Botoşani.
Înaltpreasfinţia Sa a subliniat nevoia cultivării unei vieţi duhovniceşti autentice: „Se cuvine să-i cerem lui Dumnezeu să ne dăruiască şi ceva din ceea ce se numeşte rugăciunea neîncetată, adică să fim mereu cu gândul la Dumnezeu”.
„Să-l rugăm pe Domnul ca aura sfinţeniei să se coboare şi în viaţa noastră prin ceea ce se numeşte taina smereniei, adică să nu ne socotim noi mai buni, mai drepţi, mai credincioşi, pentru că singur Dumnezeu ştie câtă umbră şi cât întuneric se află în viaţa fiecăruia”.
Referindu-se la virtutea smereniei, Înaltpreasfinţia Sa a subliniat importanţa evitării judecării aproapelui: „Să nu ne socotim noi mai buni, mai drepţi, mai credincioşi, pentru că singur Dumnezeu ştie câtă umbră şi cât întuneric se află în viaţa fiecăruia”.
Totodată, Mitropolitul Teofan a evidenţiat necesitatea iubirii faţă de semeni, chiar şi în situaţiile dificile: „Să avem dragoste pentru prieteni şi, dacă se poate, iertare şi puţină dragoste şi pentru vrăjmaşi, pentru că de multe nu suntem în stare”.
Scurt istoric al mănăstirii
Mănăstirea „Sfânta Treime” din Balş este situată într-o zonă împădurită aflată la graniţa judeţelor Botoşani şi Iaşi. Aşezământul este menţionat documentar pentru prima dată în anul 1766, fiind ctitorit de Grigorie Balş.
La scurt timp după întemeiere, mănăstirea a fost incendiată în urma unui conflict de hotar, însă a fost refăcută. Actuala biserică de zid a fost construită în anul 1835, împreună cu mai multe chilii pentru obştea monahală.
Schitul a fost închis după secularizarea averilor mănăstireşti şi redeschis în 1945 ca aşezământ de călugări. În 1959, regimul comunist a desfiinţat din nou comunitatea monahală.
Viaţa monahală a fost reluată după 1990, iar în prezent mănăstirea este păstorită de peste trei decenii de părintele stareţ Isidor Bucătaru. Aşezământul este cunoscut şi pentru taberele de vară organizate anual pentru copii, care îi apropie pe cei mici de viaţa Bisericii şi de valorile creştine.

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 53, Ultimul acces: 2026-06-13 17:22:56