Cluj-Napoca :: Catedrala Schimbarea la Fata - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2024 BISERICI.org

eXTReMe Tracker
 Google Translate 

Căutare

Folosind acest mecanism se pot căuta secvențe de text în baza noastră de date cu informații despre biserici.
În cazul în care șirul de căutare este scurt sau conține cuvinte comune, relativ la specificul sitului, atunci căutarea își pierde din acuratețe, numărul rezultelor furnizate fiind mare.

Catedrala Schimbarea la Față
Cluj-Napoca
 HARTA S   HARTA G   ADAUGĂ INFO   ADAUGĂ FOTO   ADAUGĂ MESAJ   FĂRĂ MESAJE 
Religie:Greco-catolic
Localitate:Cluj-Napoca
Județ:Cluj
Adresa:Bulevardul Eroilor nr. 8
Cod poștal:400129
Telefon :0745... Click aici pentru a Vizualiza Telefoanele!
Adresă de e-mail :NU deținem adresa de e-mail...
Adrese utile:www.bru.ro/cluj-gherla/, www.primariaClujNapoca.ro, www.cjCluj.ro, cj.prefectura.mai.gov.ro
Hram:Schimbarea la Față
Stil arhitectonic:Baroc
Detalii:Construită între ani 1778-1779.
Turnul recladit după prăbușire cu bani de la împărăteasa Maria-Tereza în 1780.
În 1908 Lohr Ferenc pictează în frescă tavanul.
Papa la presiunea populației române a împrumutat biserica credincioșilor greco-atolici.
În 1948 după desființarea biserici greco-catolice a revenit ortodocșilor.
Altarul a fost acoperit cu Iconostas, frescele au fost afumate, iar mormintele ce aminteau de trectul maghiar au fost îndepărtate.
Începând cu 1989 comunitatea greco-catolicâ încearcă în zadar să obțină biserica.
Pe 13 martie 1998 credinciosii ortodocsi s-au impotrivit executarii sentintei, blocand accesul credinciosilor greco-catolici in biserica. In aceeasi zi, dupa interventia fortelor de ordine, executorul judecatoresc a pus Episcopia Greco-Catolica de Cluj-Gherla in posesia vechii ei catedrale.
Alte informații:Gratie ctitorilor sai, Catedrela Greco-Catolica "Schimbarea la fata" de pe Bulevardul Eroilor este cunoscuta si ca Biserica Minoritilor. Edificiul a fost ridicat in stil baroc, intre anii 1775-1779, de ordinul minoritilor (de unde provine si numele) pe amplasamentul "casei Henter" si pe alte terenuri invecinate obtinute prin schimb, arhitectul proiectant fiind Kitner Francisc.
Banii necesari lucrarilor au provenit dintr-o donatie a imparatesei Maria Tereza, totodata Mare Principesa a Transilvaniei. Datorita unei erori de proiectare, turnul bisericii s-a prabusit la 22 septembrie 1779, facand si o victima umana. Turnul a fost ridicat din nou, 3 ani mai tarziu, sub indrumarea arhitectului Johann Eberhard Blaumann.
Prima biserica a minoritilor din Cluj a fost ridicata pe strada Lupilor (Kogalniceanu de astazi) . Stabiliti pentru prima oara in oras in 1486, in perioada reformei (1556) , minoritii au fost alungati si au primit aprobarea de a se reantoarce, numai in 1724, cand au primit ordinul de a se stabili numai in afara zidurilor orasului. Traditia spune ca s-au asezat undeva langa Biserica Sfantul Petru, apoi, in jurul anului 1760, au cumparat pe Bulevardul Eroilor de azi, casa Henter. Cinci ani mai tarziu, minoritii au primit aprobarea Consiliului de a se muta in ea. Aici au infiintat o casa de rugaciune si, dupa mai multe negocieri, au cumparat terenurile invecinate si au decis sa construiasca o biserica.
Ridicarea bisericii s-a derulat, cel mai probabil, intre 1778-1779. Turnul a fost proiectat gresit si, in septembrie 1779, acesta s-a daramat, afectand si nava deja acoperita. Pentru reconstruirea turnului, Maria Tereza a facut o donatie. Frescele de pe cupola au fost executate de pictorul Lohr Francisc in anul 1908. Inspre vest, biserica este lipita partial de cladirea fostei manastiri a minoritilor, cu care comunica printr-o usa. Se remarca ferestrele, impodobite cu vitralii, reprezentand Sfinii din Sinaxul Bisericii Apusene. Geamurile poarta si stema familiei Ioan Haller, nobil din Transilvania, fost patron al minoritilor in secolul al XVIII-lea, precum si insigna Ordinului Minoritilor.
In urma cu cativa ani, mai exact in 1999, preotii din acest locas de cult au descoperit, sub biserica, un cavou de tip fagure cu aproximativ 150 de morminte de nobili maghiari, grofi, avocati, nemesi. Inscriptiile de pe pietrele de mormant sunt scrise in maghiara veche si in limba latina, unele dintre ele purtand si blazonul familiei ingropate acolo. Cateva nume apartin familiilor de seama ale istoriei Clujului. Intr-un colt al cavoului s-a descoperit si un put infundat.
Cod Monument:CJ-II-m-B-07324
Nr. vizualizări:42946
Data ultimei vizualizări:2024-10-13 00:05:58
Data ultimei actualizări:2019-12-10 17:54:18
Data încărcării pe sit:2005-04-30 15:06:17
Nr. Mesaje:0
Nr. Fotografii:1

Clic pe fotografii pentru a le vedea in format mărit!

Data: 2007-10-22
Contor: 756

Vedere din față
Foto: Mircea Vâlcu