Vad :: Manastirea Adormirea Maicii Domnului - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2019 BISERICI.org

Noutăți în... e-mail!

eXTReMe Tracker
 Google Translate 

Căutare

Folosind acest mecanism se pot căuta secvențe de text în baza noastră de date cu informații despre biserici.
În cazul în care șirul de căutare este scurt sau conține cuvinte comune, relativ la specificul sitului, atunci căutarea își pierde din acuratețe, numărul rezultelor furnizate fiind mare.

Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului
Vad
 HARTA S   HARTA G   VREMEA   ADAUGĂ INFO   ADAUGĂ FOTO   ADAUGĂ MESAJ   FĂRĂ MESAJE 
Religie:Ortodox
Localitate:Vad
Comună:Vad
Județ:Cluj
Adresa:nr. 98
Cod poștal:407575
Persoană de contact :Preot paroh, Pr. Teodor PETRICAN
Telefon :0264... Click aici pentru a Vizualiza Telefoanele!
Adresă de e-mail : @yahoo.com
Adrese utile:www.mitropolia-clujului.ro
www.primariaVad.ro
www.cjCluj.ro
www.prefecturaCluj.ro
Preot:Teodor PETRICAN
Hram:Adormirea Maicii Domnului,
Detalii:Numele localității Vad apare pentru prima dată în documente pe la 1467, indicând că aici se afla un punct de trecere peste râul Someș și probabil o vamă. Un asemenea loc de intens tranzit a favorizat dezvoltarea unei așezări precum și întemeierea unei mănăstiri care, după părerea unor istorici, ar fi fost fondată de voievozii maramureșeni Balc (Baliță) și Drag ce aveau domenii în părțile Ciceului și Lăpușului pe la 1391.
Tradiția spune că în timpul lui Ștefan cel Mare aici se construiește biserica de zid, în stil moldovenesc, ce va deveni sediul unei episcopii cu arhierei hirotoniți la Suceava, deci dependenți direct de Mitropolia Moldovei.
Documentar, primul episcop de la Vad este ILARION, pomenit la 1523 în context cu alți trei preoți: Matei, Șandru și Petru care, împreună cu cnejii de pe valea Rodnei, cer dregătorilor orașului Bistrița dreptul de a ridica o mănăstire între Hordou și Telciu.
La această dată cu siguranță că biserica din Vad exista și probabil că Ilarion era și el episcop încă de la începutul veacului, din timpul lui Ștefan cel Mare.
În prima domnie a lui Petru Rareș (1527-1538) și apoi în a doua (1541-1546) stăpânirea moldovenilor în Transilvania se consolidează și se extinde. Epoca domniilor lui Rareș este perioada de dezvoltare la maximum a episcopiei de la Vad.
După Ilarion în scaunul episcopal de aici urmează Varlaam, căruia Petru Rareș îi dăruiește în 1527 nabedernițe brodate cu fir. Urmașul lui Varlaam este ANASTASIE, o figură proeminentă, care pe lângă treburile bisericești se ocupa și cu diplomația și chiar cu războiul. Participă alături de Rareș la asediul Bistriței și la alte campanii ale acestuia în Transilvania. Anastasie donează bisericii din Vad o icoană a Sfântului Nicolae ferecată în argint aurit, cu inscripție din 1531:”Ruga robului lui Dumnezeu, episcopului Anastasie din Vadul ungurean, a ferecat această icoană în anul 7039 (=1531) , luna mai 15”.
După Anastasie, în 1546 se afla în scaunul episcopal Tarasie, iar în 1550 Gheorghe.
Șirul episcopilor continuă și după această dată, după cum urmează: Eftimie (1571) , Spiridon (1574) , Ioan Cernea (1599) , Spiridon (1605-1614) , Teofil (1615) , Augustin, Dosoftei (1622) și Eftimie II (1623) .
Episcopia avea două moșii, Vadul și Slatina, pe care domnii moldoveni le dăruiser㠓din vechime”, pe lângă alte două dăruite de Petru Rareș: Bogata de Sus și Bogata de Jos, în apropiere de Vad. În 1522 Episcopia de Vad primește și o moară la Câțcău.
ARHITECTURA.
Biserica este de plan moldovenesc triconic cu particularitatea că absida altarului este poligonală, element specific gotic. Altarul este boltit în formă de stea, având și o cheie de boltă în formă de scut dar fără însemne heraldice. Naosul are două abside laterale la fel ca bisericile moldovenești.
Naosul a fost boltit cu două bolți în cruce pe ogive. Azi acestea nu mai există dar, la fel ca la pronaos care a fost boltit tot în cruce pe ogive, în ziduri au rămas pornirile bolților. Portalul pronaosului este în arc frânt, baghetele pornind de pe baze prismatice sau spiralice. Baghetele se încrucișază la vârf, particularitate ce nu se întâlnește decât începând cu ultimii ani ai veacului al XV-lea.
Ușa naosului este dreptunghiulară, cu baghete încrucișate la colțuri și cu console. Întrebuințarea celor două tipuri de cadre la uși este un element specific arhitecturii moldovenești. Ferestrele au fost bipartite, mulurile ferestrelor fiind specifice goticului târziu.
Meșterul care a plănuit biserica pare să fi fost moldovean și parte din lucrările de pietrărie pot fi puse în legătură cu șantierele din Moldova. De jur împrejurul bisericii se află un brâu sculptat la fel ca la bisericile moldovenești.
--------------------------------------------------------------------------------
Istoricii datează biserica în ultimii ani de domnie a lui Ștefan cel Mare și Sfânt, perioadă în care acesta ar fi întemeiat și alte biserici în Transilvania, la Ciceu și Mihăiești (acestea nu se mai păstrează) .
Din vechea podoabă a bisericii din Vad nu s-a păstrat decât icoana Sfântului Nicolae, aflată azi în Muzeul Național de Artă din București.
Acest locaș poartă hramul “ADORMIREA MAICII DOMNULUI”.
Acum el este văruit în alb și în interior și la exterior. Cele mai vechi cărți pe care le are sunt din secolul al XVIII-lea dar ele nu au nici o însemnare mai deosebită în legătură cu istoria satului (se află în păstrare la Arhiepiscopie) .
Pe lângă Episcopia Vadului a existat și o școală bisericească ce a funcționat în chiliile bătrânei mănăstiri. Școala a încetat să mai existe de la 1761 când călugării au fost alungați de ostașii lui Bucow. peste graniță, în Moldova, de unde veniseră cei mai mulți.
Statistica întocmită de administrația austriacă între anii 1760-1762 pomenește de existența în Vad a 66 familii de ortodocși fără preot. Exista în schimb un preot unit și nici o familie de greco-catolici.
--------------------------------------------------------------------------------
Într-un “Protocol de ședințe” ce începe cu anul 1868 sunt amintiți următorii preoți ce au păstorit la Vad:
1. Cherebețiu Vasile-1868-1908;
2. Mureșan Alexandru 1912-1930;
3. Laurențiu Budu 1930-1931;
4. Alexandru Paul 1932-1934;
5. Ioan Naghi 1934-1935;
6. Emil Neagoș 1935-1937;
7. Ioan Cheresteșiu 1938-1941;
8. Alexandru Bochiș 1941-1942;
9. Sofronie Bodea 1942-1948.
După 1945 au păstorit următorii preoți:
1. Ioan DANCIU 1945-1948;
2. Romulus BUDA din Câțcău a administrat între 1948-1949;
3. Ieromonah Daniil ROTARU 1949-1950;
4. Alexandru MANU 1950-1953;
5. Mircea BOTH 1953-1993;
6. Teodor PETRICAN 1993-
Modestă ca înfățișare și podoabe, biserica din Vad ascunde multe semnificații privind istoria și cultura națională. Mai cu seamă prin Episcopia ce a ființat aici aproape un secol și jumătate, Vadul a avut un rol decisiv în păstrarea ființei naționale a românilor ardeleni.
Biserica a fost restaurată în anii 2001-2002 de catre firma SC EURAS –Satu-Mare, banii fiind alocați de Ministerul Culturii și Cultelor. În ziua de 30 mai 2004 biserica a fost resfințită de către ÎPS Bartolomeu Anania.
Alte informații:15 km NV de Dej, 76 km N de Cluj-Napoca;
Informații conexe:ONESTITATE.BLOGSPOT.COM: MONUMENTE UITATE (2). BISERICA DIN VAD (Articol)
Știri despre biserică:

»  IPS Andrei la hramul Mănăstirii de la Vad: Sfântul Ștefan cel Mare a avut credință puternică în Dumnezeu și dragoste nemărginită față de neam (2017-07-03)

 Închide 

IPS Andrei la hramul Mănăstirii de la Vad: Sfântul Ștefan cel Mare a avut credință puternică în Dumnezeu și dragoste nemărginită față de neam

[2017-07-03]
de Andrei Pau

Mănăstirea de la Vad și-a sărbătorit în data de 2 iulie 2017 ocrotitorul, pe Sfântul Ștefan cel Mare și Sfânt. Sfânta Liturghie a fost oficiată de Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Mitropolitul, Clujului, Maramureșului și Sălajului. Răspunsurile la slujbă au fost oferite de corul de maici de la Mănăstirea Piatra Fântânele.
În cuvântul rostit, Părintele Mitropolit a vorbit despre exemplul oferit creștinilor de Sfântul Ștefan al Moldovei, notează site-ul Radio Renașterea.
Când este vorba de Sfântul Ștefan cel Mare două lucruri sunt absolut vrednice de imitat: credința lui puternică în Dumnezeu și dragostea nemărginită față de neamul acesta. Iată lucrurile pe care ar trebui să le imităm de la personalitatea lui. Nu există o altă cale decât cea pe care ne-a arătat-o Sfântul Ștefan, a precizat părintele mitropolit.
La finalul slujbei, Mitropolitul Clujului i-a îndemnat pe cei prezenți să-și iubească neamul și țara la fel de mult cum a făcut-o și Ștefan Cel Mare, ctitorul bisericii de la Vad.
Mănăstirea de la Vad, de pe Valea Someșului, aflată sub patronajul Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, a fost reactivată în toamna anului 2011, la inițiativa Înaltpreasfințitului Părinte Andrei.
Lăcașul de cult monahal a primit în administrare și biserica monument istoric din localitatea Vad. Aici a existat o mănăstire încă din secolele al XV-lea – al XVI-lea, care a funcționat ca centru episcopal, de unde vine și denumirea de azi a Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului.

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 556, Ultimul acces: 2019-02-19 06:09:18

»  Activități cu 100 de copii din Protopopiatul Dej, la Vad (2014-08-30)

 Închide 

Activități cu 100 de copii din Protopopiatul Dej, la Vad

[2014-08-30]
Peste 100 de copii și tineri cu vârste cuprinse între 10 și 17 ani, din parohiile Cetan, Vad, Bogata de Jos, Bogata de Sus și din cartierul Viile Dejului, sub îndrumarea preoților din cercul preoțesc din Protopopiatul Dej, s-au întâlnit joi, 28 august, în localitatea Vad, pentru a petrece împreună o zi cu activități culturale, religioase și sportive, informeaz㠓Ziarul Lumina”.
Manifestările au debutat cu slujba de Te Deum, săvârșită în Biserica „Adormirea Maicii Domnului“ din incinta Mănăstirii Vad, județul Cluj. Apoi, copiilor le-au fost prezentate repere istorice cu privire la întemeierea Episcopiei Vadului de către Sfântul Ștefan cel Mare, precum și despre construirea bisericii mănăstirii.
Întâlnirea a continuat cu o serie de activități la Baza Sportivă a comunei Vad. „În încheiere, celor peste 100 de participanți, li s-a oferit o masă caldă și dulciuri“, a spus părintele Dan Toșa.
Mănăstirea de la Vad, de pe Valea Someșului, aflată sub patronajul Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, din vechea reședință episcopală de la sfârșitul secolului al XV-lea, a fost reactivată în toamna anului 2011, la inițiativa Înaltpreasfințitului Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului. Mănăstirea a primit în administrare și biserica monument istoric din localitate. Biserica din Vad a fost ctitorită de Sfântul Ștefan cel Mare, ca și cea din Feleac. Vadul făcea parte din domeniul cetății Ciceului, aflate sub domnia lui Ștefan cel Mare. Această biserică a fost sediul Episcopiei Ortodoxe a Vadului și Feleacului. Locașul de cult este construit în stil moldovenesc de pietrari bistrițeni și moldoveni, fiind acoperită cu șindrilă.

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 1406, Ultimul acces: 2019-02-19 04:46:14

»  Hramul Mănăstirii Ștefan Vodă de la Vad (2012-07-04)

 Închide 

Hramul Mănăstirii Ștefan Vodă de la Vad

[2012-07-04]
Biserica Ortodoxă l-a sărbătorit, luni, 2 iunie, pe Sfântul Voievod Ștefan cel Mare. Mănăstirea 'Ștefan Vodă' din localitatea Vad, județul Cluj, și-a serbat cu acest prilej primul său hram după reactivare. Sfânta Liturghie arhierească a fost oficiată de Preasfințitul Vasile Someșanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, la altarul de vară din vecinătatea bisericii voievodale, informează Ziarul Lumina, Ediția de Transilvania.
La sfârșitul Sfintei Liturghii a fost instalat ca stareț al acestui așezământ monahal protosinghelul Nicodim Pop de la Mănăstirea Nicula. La ceremonia de instalare a luat parte și Înalt Preasfințitul Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, care le-a vorbit credincioșilor și oficialităților prezente despre râvna Sfântului Ștefan cel Mare de a ridica biserici.
'Ștefan ce Mare și Sfânt râvnea pentru Casa Domnului și așa se face că și aici la noi a lăsat o ctitorie minunată. Pe lângă alte multe virtuți a fost mare ctitor de biserici din dragoste față de Domnul Iisus Hristos. A crezut cu adevărat că biserica este Casa Domnului, este poarta cerului. Noi nădăjduim ca toți cei care suntem de față să ajungem ziua când cetatea de chilii, vrednică de această ctitorie, va fi gata și să participăm la sfințirea ansamblului mănăstirii de la Vad. Până atunci însă, părinții care au venit se vor ruga, se vor nevoi și ne vor da și nouă pildă cum trebuie să punem umărul pentru mântuirea sufletului nostru', a spus Părintele Mitropolit.
După instalare, starețul mănăstirii, părintele Nicodim Pop, i-a mulțumit Mitropolitului Andrei pentru încrederea acordată de a reînvia viața monahală din această regiune. Mănăstirea 'Ștefan Vodă' din comuna clujeană Vad a funcționat pe locul vechii episcopii ștefaniene de pe valea Someșului și a fost reactivată în toamna anului trecut, la inițiativa IPS Mitropolit Andrei. Mănăstirea are în prezent un corp provizoriu de chilii.

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 2142, Ultimul acces: 2019-02-19 04:46:14


Nr. vizualizări:2517
Data ultimei vizualizări:2019-02-19 04:46:14
Data actualizare:2014-02-25 02:41:38
Data încărcării:2005-10-06 05:53:32
Nr. Mesaje:0
Nr. Fotografii:24

Clic pe fotografii pentru a le vedea in format mărit!

Setul de Fotografii 1
Data: 2010-08-01
Aparat: FUJIFILM FinePix A920
Contor: 93

Vedere de ansamblu
Foto: Victor Petrean Poptelecanu

Data: 2017-04-20
Contor: 15

Vedere din lateral
Foto: Țetcu Mircea Rareș

Data: 2018-05-22
Contor: 2

Vedere din lateral
Foto: Raluca Ciurcanu

Data: 2010-08-01
Aparat: FUJIFILM FinePix A920
Contor: 17

Vedere din față
Foto: Victor Petrean Poptelecanu

Data: 2017-04-20
Contor: 2

Vedere din față
Foto: Țetcu Mircea Rareș

Data: 2015-02-17
Contor: 6

Vedere din față
Foto: Tudor Duică

Data: 2010-08-25
Contor: 44

Vedere din lateral
Foto: Voluntar

Data: 2015-02-17
Contor: 15

Vedere din lateral
Foto: Tudor Duică

Data: 2010-08-26
Contor: 43

Vedere din spate
Foto: internet

Data: 2015-02-17
Contor: 11

Vedere din spate
Foto: Tudor Duică

Data: 2010-08-01
Aparat: FUJIFILM FinePix A920
Contor: 5

Detaliu
Foto: Victor Petrean Poptelecanu

Data: 2015-02-17
Contor: 9

Portal
Foto: Tudor Duică

Data: 2018-05-22
Contor: 1

Portal
Foto: Raluca Ciurcanu

Data: 2015-02-17
Contor: 19

Fereastra
Foto: Tudor Duică

Data: 2018-05-22
Contor: 1

Ferestre
Foto: Raluca Ciurcanu

Data: 2017-04-20
Contor: 2

Statuie
Foto: Țetcu Mircea Rareș


Setul de Fotografii 2