Biserica Rățeștilor Turda
| ||||||||
Religie: | Ortodox | |||||||
Localitate: | Turda | |||||||
Județ: | Cluj | |||||||
Adresa: | strada Gheorghe Lazăr nr. 17-19, Turda Veche | |||||||
Cod poștal: | 401077 | |||||||
Persoană de contact : | Ioan Gheorghe Ratiu | |||||||
Telefon : | 0755... Click aici pentru a Vizualiza Telefoanele! | |||||||
Adresă de e-mail : | @yahoo.com @yahoo.com | |||||||
Adrese utile: | www.protopopiatulortodoxturda.ro, www.mitropolia-clujului.ro, www.primariaTurda.ro, www.cjCluj.ro, cj.prefectura.mai.gov.ro | |||||||
Preot: | Rău Ioan-Aurel, Cocan Marius-Gheorghe | |||||||
Hram: | Adormirea Maicii Domnului | |||||||
Stil arhitectonic: | Baroc | |||||||
Detalii: | Biserica a fost sfintita in anul 1839. Din anul 1840 este biserica parohiei Turda Veche. Pana in anul 1948 s-a numit Biserica Ratestilor, dupa numele familiei Ratiu, care a ctitorit biserica si a fost de rit greco-catolic. Dupa anul 1948 a fost preluata de catre cultul ortodox. | |||||||
Alte informații: | Biserica Rățeștilor cu hramul Adormirea Maicii Domnului, din Turda Veche a fost ctitorită în anul 1839 de către Canonicul, de pie memorie, Basiliu Rațiu de Noșlac (Nagylak) , Prepozit Capitular Mitropolitan de Alba Iulia și Făgăraș, împreună cu membrii familiei Rațiu de Noșlac (Nagylak) , singura familie nobiliară română existentă în Turda în sec. al XIX-lea. Alături de Catedrala Ortodoxă, Biserica Rățeștilor este un valoros edificiu de arhitectură bisericească românească din Turda, zidită din piatră și realizată în stil baroc. Inițial a fost compusă dintr-o navă dreptunghiulară în stil bazilical, prevăzută la Vest cu un impunător turn clopotniță pe trei etaje, iar la Est se afla o absidă semicirculară, care constituie altarul. Ulterior, cu ocazia aniversării centenarului din anul 1939, a avut loc o amplă renovare. Biserica a suferit importante modificări arhitecturale, păstrate până în prezent, a fost mărită prin construirea a două abside laterale, dispuse la Nord și la Sud, fiind înfrumusețată atât în exterior cât și în interior. Acestea au fost legate de naos, corpul principal al edificiului, prin sistemul pandantivilor. Absidele laterale de formă dreptunghiulară au adosate două turle cu mici încăperi la nivelul inferior, iar absida altarului, separată de naos prin iconostas, a fost completată cu două sacristii. În sacristia din stânga se pregătesc ceremoniiile religioase și se păstrează obiectele de cult și veșmintele preoțești. Sacristia din partea dreaptă are destinația de bibliotecă. Aici sunt expuse acum (până în anul 1948 erau expuse în biserică) tablourile: ctitorului Basiliu Rațiu, Dr. Ioan Rațiu și Protop. Nicolae Rațiu. Acoperișul bisericii este în șarpantă mai puțin la absidele laterale la care este boltit. Intrarea în biserică se face printr-un pronaos sobru situat în partea inferioară a turnului clopotniță, acolo este acum expusă pisania, iar deasupra intrării în naos se află balconul corului. Prin realizarea acestor noi construcții, biserica are acum formă de cruce înscrisă cu trăsături de arhitectură de tradiție bizantină, în care absidele poligonale la exterior sunt frecvente. În cimitirul din curtea bisericii se află o mică necropolă unde sunt înmormântați o parte din membrii familiei Rațiu de Noșlac (Nagylak) , ctitori și principali contributori ai acesteia. Ulterior, în timpul comunismului, pe o parte din suprafața curții din spatele bisericii, destinată locului înmormântării membrilor familiei ctitorilor a fost construită o nouă casă parohială. Originea familiei Rațiu datează din anul 1334 când Indrei este înnobilat cu titlul Nobilis de Nagylak de către Voievodul Transilvaniei Thomas Szechenyi. După 62 de ani, în anul 1396, nepotul său Toma, participant la ultima cruciadă antiotomană în sudul Dunării, încheiată cu Bătălia de la Nicopole, s-a întors cu porecla de Rácz = Sârb, în ungurește. Titlul nobiliar i-a fost reînnoit cu numele de Rácz de Nagylak. De atunci porecla a devenit nume de familie. Pentru ramura rămasă română, după 1829, prin latinizare, numele a devenit Rațiu. De-a lungul timpului familia Rácz a primit mai multe titluri nobiliare. Membrii ramurii din Turda a familiei Rațiu de Nagylak, sunt descendenții direcți ai lui Ștefan Rațiu de Nagylak înnobilat în anul 1625 de către principele Gabriel Bethlen. Basiliu (Vasile) fiul lui Gligor și Maria Rațiu de Nagylak din Turda, creștini neuniți, ajuns protopop de Turda, apoi canonic și prepozit capitular la Blaj, a urmat îndemnul mamei sale de a ridica o biserică nouă pentru românii din Turda Veche. În acest scop nu ezită să-și folosească averea personală și a membrilor familiei sale și cumpară un teren în centrul orasului pentru construirea bisericii, a locuințelor preotului, cantorului și cârsnicului. De asemenea a cumpărat câte un teren pentru cimitirul creștinilor uniți și ortodocși (o parte a membrilor familiei au rămas neuniți) , care nu aveau cimitir în Turda. El a stabilit ca biserica să aibă același hram cu biserica ortodoxă din apropiere, tocmai pentru a păstra unitatea familiei și a românilor din Turda Veche. Basiliu Rațiu continuă astfel tradiția de ctitori a familiei, care la sfârșitul sec. al XVI-lea prin Petru Rátz I și soția sa Zamfira au zidit Biserica cu hramul Intrarea în Biserică a Maicii Domnului din Teiuș. La sfințirea bisericii în anul 1839, Basiliu Rațiu a rostit din amvon un nobil îndemn valabil și azi printre turdeni: Cine casă clădește două vieți trăiește, iară cine biserică zidește, de-a pururea viețuiește! Din inițiativa și cu sprijinul lui Basiliu Rațiu a fost construită în anul 1872 prima școală confesională românească și din Turda Veche. După desființarea școlii românești din Turda Nouă, școala a funcționat in casa Dr. Ioan Rațiu. Pentru întreținerea bisericii și a școlii, Basiliu Rațiu a întemeiat în anul 1867 Eforia (Fundația) Bisericii Greco-catolice din Turda a căror bunuri există și azi. Din veniturile acesteia erau asigurate burse pentru tinerii români ca să studieze la școlile superioare din Transilvania și din străinătate. Mulți dintre ei au devenit patrioți luptători pentru drepturile românilor ardeleni și pentru unirea Transilvaniei cu România în anul 1918. Basiliu Rațiu a făcut parte dintre organizatorii Marii Adunări Naționale de la Blaj din 3/15 Mai 1848 și din delegația care urma să prezinte împăratului hotărârile adunării de la Blaj. În anul 1867 a fost oficializat dualismul austro-ungar. Românii au protestat împotriva alipirii Transilvaniei la Ungaria, prin Pronunciamentul de la Blaj din anul 1868, în care au criticat neconstituționalitatea legilor adoptate, inechitabile, nedemocratice și antiromânești. Pronunciamentul a fost semnat în numele Bisericii Greco-Catolice Române, Unită cu Roma, de către Basiliu Rațiu, fapt pentru care a fost trimis în judecată pentru înaltă trădare la vârstă de 85 de ani. În Pronunciament nu este decât adevărul. Eu bucuros mor în temniță pentru adevăr, declara la proces octogenarul patriot pasoptist Basiliu Rațiu. Pe data de 12 Decembrie 1870 la Blaj, Basiliu Rațiu, părintele spiritual, îndrumătorul și călăuzitorul mai bine de 50 de ani al familiei Rațiu trece la cele veșnice, având satisfacția îndeplinirii îndatoririlor de promovare a drepturilor națiunii române și întărirea bisericii creștine. Tradiția de a lupta pentru cauza românilor din Ardeal, a fost urmată de mulți descendenți iluștri ai familiei Rațiu: nepoții săi, tribuni ai lui Avram Iancu: Dr. Ioan Rațiu, memorandist și presedintele Partidului National Roman și fratele acestuia Partenie Rațiu; Ioan Rațiu Tribunul și Nicolae Mureșan, martir pașoptist; apoi de către strănepoții săi: Protop. Nicolae Rațiu, Dr. Augustin Rațiu și deputatul Ion Iancu Rațiu. Prin efortul familiei și din inițiativa regretatului Mircea Dimitrie Rațiu, în data de 12 Decembrie 2010 Basiliu Rațiu a fost comemorat la Blaj. Cu acest prilej a fost edificat un obelisc la mormântul acestuia, a fost donată și sfințită placa memorială amplasată în holul Institutului Teologic din Blaj/Seminarului Diecesan, al cărui Rector a fost. În data de 28 Iulie 2011 a fost reînzidită și sfințită în biserica din Turda Veche, pisania reconstituită după cea originală, dispărută după anul 1948. De asemenea au fost sfințite noile monumente edificate, împreună cu cele vechi ale ctitorilor și principalilor contributori. Cu acest prilej membrii familiei Rațiu au reînnoit actul de donațiune a pisaniei și tablourilor către biserică. Ca o împlinire pentru viitor, biserica zidită de Basiliu Rațiu dăinuie și azi. În ea se roagă românii ortodocși din Turda Veche, mai puțin cei greco-catolici pentru care a fost ridicată biserica în anul 1839. | |||||||
Nr. vizualizări: | 32186 | |||||||
Data ultimei vizualizări: | 2024-11-02 07:56:23 | |||||||
Data ultimei actualizări: | 2020-01-15 12:11:11 | |||||||
Data încărcării pe sit: | 2006-08-28 09:55:09 | |||||||
Nr. Mesaje: | 0 | |||||||
Nr. Fotografii: | 1 |
Clic pe fotografii pentru a le vedea in format mărit!
Vedere din față |
Timp total: 0,06s...
[]:1