Warning: gettimeofday(): It is not safe to rely on the system's timezone settings. You are *required* to use the date.timezone setting or the date_default_timezone_set() function. In case you used any of those methods and you are still getting this warning, you most likely misspelled the timezone identifier. We selected the timezone 'UTC' for now, but please set date.timezone to select your timezone. in /home/biseric1/public_html/index.php on line 2
Medias :: Biserica Sf. Margareta
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2019 BISERICI.org

Noutăți în... e-mail!

eXTReMe Tracker
 Google Translate 

Biserici

Biserica Sf. Margareta
Mediaș
 HARTA S   HARTA G   VREMEA   ADAUGĂ INFO   ADAUGĂ FOTO   ADAUGĂ MESAJ   FĂRĂ MESAJE 
Religie:Lutheran
Localitate:Mediaș
Județ:Sibiu
Adresa:Piața Castelului nr. 1
Cod poștal:551019
Telefon :NU deținem nr. de Telefon (al preotului sau parohiei)...
Adresă de e-mail :NU deținem adresa de e-mail...
Adrese utile:www.evang.ro
www.primariaMedias.ro
www.cjSibiu.ro
www.prefecturaSibiu.ro
Stil arhitectonic:Gotic
Înalțime maximă:68m
Detalii:Din prima biserica (biserica I) a fost descoperit corul poligonal, încheiat în trei laturi, încadrat în flancuri de câte o încapere dreptunghiulara alungita. Aceste urme se afla sub nivelul actual de calcare, în primele doua trevee estice ale navei centrale si au fost datate, atât în relatie cu biserica II, cât si dupa forma corului, la sfârsitul secolului al XII-lea.
Biserica II a rezultat prin alungirea monumentului anterior în asa fel încât noul cor s-a întins sub corul actual, partea sa estica situându-se sub masa altarului existent. Din acest motiv, partea estica a absidei se presupune ca a fost de asemenea poligonala. A rezultat deci o biserica-sala lunga de 37 metri si lata de 11, 50 metri, cu o sacristie în nordul corului. Monumentul a fost datat de arheologi, pe baza a doua monede descoperite în perioada anilor 1330-1340. În etapa urmatoare, din lipsa de spatiu, biserica II a fost largita înspre nord, pastrându-se elementele existente, dar conturându-se o colaterala nordica; pe locul vechilor ziduri de nord au fost ridicati patru stâlpi patrati care asigurau, prin intermediul unor arcade frânte, legatura dintre cele doua compartimente. Faza a fost datata între 1380-1400. Rezulta de aici faptul ca o perioada de câteva decenii biserica a avut doar nave neboltite. În schimb, atât peretele nordic al colateralei cât si cel al navei centrale au fost pictate de un grup de pictori în anul 1420.
O noua etapa în evolutia monumentului este cea de dupa 1437-1440 (s-a gasit o moneda considerata ca terminus post quem) când are loc transformarea generala a bisericii; se construieste un nou si amplu cor cu o sacristie în partea sa nordica, apoi, restrângându-se latimea navei centrale, se definitiveaza si colaterala sudica. Aceste doua compartimente se ridica la aceeasi înaltime, biserica primind în aceasta parte aspect de biserica-hala. Probabil acestei perioade îi apartine si începutul constructiei turnului din coltul de nord-vest al bisericii. Boltirea în cruce pe ogive a navei laterale de nord dateaza de pe la mijlocul secolului al XV-lea, deoarece pilastri adosati peretilor au distrus partial picturile murale datate în anul 1420. Atât bolta în plasa a navei centrale si a corului, cât si cea în cruce a navei de sud sunt de data ceva mai târzie, din ultima parte a secolului. De la sfârsitul secolului mai dateaza ferestrele gotice târzii ale fatadei de sud, care mai pastreza bogatul decor flamboiant. În sfârsit, în jurul anului 1500, sacristia este boltita cu o eleganta bolta stelata si tot atunci a fost terminata partea de vest a cladirii. Toate aceste argumente, datorate mai ales cercetatorilor din ultimii 15 ani, confirma oarecum afirmatia din cronica lui Georg Soterius, potrivit careia biserica era terminata în anul 1488, dupa aceasta data executându-se doar unele lucrari de boltiri si finisaj.



Turnul bisericii, numit si al Trompetilor, a fost supraînaltat în anii 1550-1551.
Monumentul mediesan este însemnat atît prin bogatul decor arhitectural din interior cît si prin valorosul sau inventar cultural. Se remarca în primul rând vastul ansamblu pictural ce acopera peretii de nord ai colateralei nordice si al navei principale, aspectul actual fiind cel de dupa restaurarea efectuata de pictorul restaurator Gheorghe Ciobanu. Desi ansamblul a fost executat concomitent (mai putin unele scene din nava laterala de nord, provenite de la începutul secolului al XVI-lea) , din analiza picturilor reiese diversitatea de conceptie a autorilor. Mai mult, daca în colaterala de nord se poate recunoaste un stil liniar, o tratare grafica a scenelor, autorul fiind un cunoscator al stilului gotic international. Elementele pictate au fost descoperite si în sacristie. Desi nu este vorba de mari scene murale, ne oprim la ele deoarece releva anumite influente externe. Este vorba de o filactera cu un text religios în limba slavona, precum si monograma regelui Vladislav al II-lea, pictata pe peretii încaperii. Potrivit arhitectului H. Fabini, restauratorul monumentului, acestea pledeaza pentru o influenta venita din Boemia, prin intermediul unor refugiati; ca argument suplimentar se prezinta analogia monogramei mentioante cu o reprezentare similara din sala verde a Hradului din Praga. O asemenea analogie ofera implicit si un pretios reper cronologic: 1490-1516, ani ce corespund domniei lui Vladislav al II-lea.
Din decorul arhitectural mai semnalam scuturile pictate cu reprezentari figurative sau heraldice, plasate la intersectia ogivelor boltilor navei centrale, ale colateralei sudice si ale corului. Remarcam astfel în nave blazoanele lui Matei Corvin, ale batorestilor, stemelor oraselor Sibiu si Medias, iar în cor o cheie de bolta pictata cu reprezentarea Mielului cu stindardul, încadrat de scuturi cu imaginea Mariei cu pruncul, precum si însemnele evanghelistilor. Aici, de jur împrejur, mai apar o serie de imagini de sfinti, însotite de filactere cu inscriptii.
O piesa de valoare deosebita pentru pictura medievala din Transilvania este altarul poliptic al bisericii. De la început trebuie sa precizam ca în urma reformei luterane, în anul 1545, altarele si picturile din biserica mediesana au fost îndepartate sau repictate. În acest mod au disparut pretutindeni în Transilvania, acolo unde a avut loc reforma religioasa, numeroase marturii ale creatiei artistice. Cu toate acestea, printre operele de pret pastrate se afla si polipticul din Medias. Restaurat în anii 1972-1973 si în 1982 (restaurator Gisela Richter - Brasov) altarul se prezinta într-o stare de conservare buna. În pozitie deschisa lasa sa se întrevada scrinul central, unde în prezent se afla expusa o Rastignire sculpata, flancata de doua statui (Maria si Ioan) - sec. XVIII-lea. Pe panouri, în interiorul a patrulobi se afla însemnele evanghelistilor. Frumusetea si implicit valoarea altarului rezida în panourile pictate, vizibile în pozitie închisa. Apar astfel cele opt panouri reprezentând scene din Patimile lui Isus, datorate unui mester provenit din cercul de pictura de la biserica scotiana (Schottenstift) din Viena activ la Medias pe la 1480- 1490. Pentru o asemenea datare si atribuire pledeaza atât peisajul reprezentând Viena în fundalul scenei Rastignirii cât si existenta în apropiere de Medias, la Biertan, a unui altar unde mai multe scene din viata Mariei au fost copiate dupa altarul bisericii vieneze. În nisa predelei s-au amplasat în 1984 patru sculpturi reprezentând pe cei patru evanghelisti (sculptor Kurtfritz Handel - Medias; stabilit în Germania) .
Cea mai veche piesa din inventarul bisericii este o cristelnita turnata în bronz. Piciorul are o forma de trunchi de con arcuit, iar bazinul este o cupa adânca si larga. Cele doua piese sunt turnate separat, ambele fiind acoperite cu reliefuri decorative si texte cu caractere gotice. Pe baza caracteristicilor stilistice si prin analogii, cristelnita este datata în ultimul sfert al secolului al XIV-lea.
O alta piesa reprezentativa este baldachinul amvonului plasat pe al treilea stâlp al navei centrale. Are o forma de coroana dispusa pe trei registre suprapuse. Decoratia este bogata: capete de heruvimi, masti, îngeri înaripati, decor vegetal. Baldachinul este încoronat de reprezentarea arhanghelului Mihail în lupta cu balaurul. Piesa este în întregime pictata si datata, autorii fiind semnati pe friza interioara: sculptorul Sigismund Möss si pictorul Paul Demosch, ambii din Sibiu, 1679.
Orga se afla pe locul actual din 1732 când a fost amplificata de catre G. Waschmann din Biertan; în forma ei anterioara dateaza din 1678, fiind construit de Johann Vest, mester de orgi din Sibiu.
Cu ocazia restaurarii monumentului, în peretii corului au fost încastrate pâna atunci în sacristie. Se afla aici piatra funerara a unuia dintre umanistii ardeleni, Christian Scheäus (1535 - 1585) , autor al lucrari Ruinae Pannonicae. Lespedea are o forma dreptunghiulara cu o bordura înalta ce contine inscriptia în limba latina. În interior, câmpul central este merginit de un decor renascentist din frunze de acant rasucite. În jumatatea superioara apare în relief un înger care sustine un blzon de forma mai complicata. Alaturi, lespedea funerara a Barbarei Theilesius, sotia episcopului luteran Georg Theillesius, opera a unuia dintre cei mai de seama sculptori transilvaneni, Elias Nicolai. Piatra dreptunghiulara este împartita în doua registre; chenarul înclinat spre interior contine inscriptia, în parte distrusa. Mai important, registrul superior este dominat de efigia defunctei cu capul pe o perna cu ciucuri în colturi. Figura este linistita, destinsa, mâinile sunt aduse la piept. Caseta inferioara este bogat decorata cu elemente simbolice renascentiste: capete de îngeri, fructe, craniul etc. De o buna factura artistica este si lespedea preotului G. M. (probabil Georg May, preot la Medias între anii 1628-1632) , din pacate destul de deteriorata. Reprezentarea defunctului bine conturata, elementele renascentiste caracteristice si operei lui Elias Nicolai, ar permite o apropiere catre acesta.
În biserica se mai pastreaza un numar însemnat de piese de orfevrarie, covoare anatoliene, precum si predela unui altar disparut dat databil în prima treime a secolului al XVI-lea.
În ceea ce priveste istoricul monumentului mai sunt necesare unele precizari. În urma sapaturilor arheologice s-a emis ipoteza existentei în acest loc a unei manastiri. S-a pornit de la existenta unei alte biserici în piateta din capatul sudic al strazii Zekesch (Mihai Viteazul) , denumita în planul din 1750 "vechea biserica evanghelica". Facându-se apropieri de natura istorica cu situatia din Sighisoara, s-a considerat ca manastirea din Medias ar fi apartinut dominicanilor care si-ar fi construit biserica sub influenta cisterciana. Manastirea si-ar fi încetat activitatea dupa invazia turceasca din 1438. Abia dupa acesta data lacasul de cult ar fi devenit biserica parohiala, ceea ce ar fi presupus noile lucrari de amplificare. Din pacate o asemenea ipoteza nu este sustinuta de argumente documentare. Cert este ca în 1414 este mentionata pentru prima oara biserica parohiala, iar în anii 1423 si 1446 biserica Sf. Margareta. De acum înainte edificiul va avea un rol însemnat în istoria asezarii. În secolul urmator, al XVI-lea, va fi sediul mai multor sedintei ale Dietei Transilvaniei si va fi vizitata de principi: în 1576 Stefan Báthory i-a primit aici pe solii polonezi care i-au vestit alegerea sa ca rege al Poloniei.
Cod Monument:SB-II-a-A-12424
Informații conexe:GLASCOMUN.INFO: Biserica Sfânta Margareta Mediaș (Articol)
Nr. vizualizări:8322
Data ultimei vizualizări:2019-08-26 12:11:10
Data actualizare:2015-10-16 16:57:17
Data încărcării:2005-12-04 15:53:44
Nr. Mesaje:0
Nr. Fotografii:91
Fotografi:Brudi Fürbacher: 64
Alexandru Losonczy: 10
Dan Deva: 5
Roland Zeimes: 3
Gina Leu: 2
internet: 2
Nelu_Pozaru: 1
Medievistica: 1
Paul Ion: 1
Acatius: 1
Kurt Hielscher: 1

Clic pe fotografii pentru a le vedea in format mărit!

Setul de Fotografii 1
Data: 2009-07-31
Aparat: Canon Canon PowerShot A580
Contor: 79

Vedere panoramică
Foto: Acatius

Data: 2015-09-19
Aparat: Panasonic DMC-TZ36
Contor: 31

Printre copaci
Foto: Brudi Fürbacher

Data: 2011-02-07
Contor: 36

Carte poștală veche
Foto: internet

Data: 2006-08-07
Aparat: Fuji FinePix S5000
Contor: 78

Turnul
Foto: Alexandru Losonczy

Data: 2008-05-27
Contor: 59

Liceul și Biserica
Foto: Dan Deva

Data: 2010-12-30
Contor: 33

Liceul și Biserica
Foto: Paul Ion

Data: 2008-05-13
Contor: 47

Vedere de ansamblu
Foto: Gina Leu

Data: 2008-05-26
Contor: 59

Un pic de Mediaș
Foto: Dan Deva

Data: 2008-05-13
Contor: 40

Vedere de NOAPTE
Foto: Gina Leu

Data: 2009-03-13
Aparat: Nokia 1234
Contor: 35

Vedere panoramică
Foto: Dan Deva

Data: 2011-02-07
Contor: 38

Gravură
Foto: internet

Data: 2017-01-06
Contor: 10

Fotografie veche
Foto: Kurt Hielscher

Contor: 4

Turnul
Foto: Roland Zeimes

Data: 2015-09-19
Aparat: Panasonic DMC-TZ36
Contor: 17

Turnuri
Foto: Brudi Fürbacher

Data: 2011-11-26
Contor: 24

Turnul
Foto: Nelu_Pozaru

Data: 2015-09-19
Aparat: Panasonic DMC-TZ36
Contor: 18

Turnul
Foto: Brudi Fürbacher


Setul de Fotografii 2
Setul de Fotografii 3
Setul de Fotografii 4
Setul de Fotografii 5
Setul de Fotografii 6