Zorleni - Zorleni - Vaslui
 

Mănăstirea Bujoreni Zorleni  HARTA S   HARTA G   ADAUGĂ INFO   ADAUGĂ FOTO   ADAUGĂ MESAJ   CITEŞTE MESAJ
Religie:	Ortodox
Localitate:	Zorleni
Comună:	Zorleni
Judeţ:	Vaslui
Cod poştal:	737635
Persoană de contact :	Protos. Euharist Micu
Telefon :	NU deţinem nr. de Telefon (al preotului sau parohiei)...
Adresă de e-mail :	NU deţinem adresa de e-mail...
Adrese utile:	www.episcopiahusilor.ro, www.zorleni.ro, www.cjVS.ro, vs.prefectura.mai.gov.ro
Hram:	Izvorul Tămăduiri, Adormirea Maicii Domnului
Detalii:	Tocmai de aceea si legenda spune ca odata cu navalirea paginilor peste paminturile Moldovei, calugarii din schitul Recea au ingropat odoarele, au dus icoana Maicii Domnului ascunzind-o de furia jafului paginesc, pentru a nu fi profanata sau distrusa si astfel I s-a pierdut urma. Schitul ramas pustiit desigur a fost trecut prin foc si sabie, raminind niste ruine fumeginde, iar vietuitorii - din porunca lui Voda, s-or fi retras la vreuna din marile manastiri ale Moldovei cu ziduri si oaste de aparare. Odata cu trecerea timpului, totul a ramas sub negura vremii, iar Preasfinta Fecioara, din icoana ferecata in argint, avea sa vegheze in padurea Bujorenilor mai bine de 100 de ani, la linistea locului si la frumusetile create de Insusi Fiul si Mintuitorul ei. Asa cum arhanghelul a cintat in gorunul unde astazi se afla altarul manastirii Slatina, ctitoria marelui Voievod Lapusneanu. Asa cum luminitele vazute de Daniil Sihastru, pustinicul si parintele Moldovei, l-au decis pe Voievodul Stefan sa aleaga altarul manastirii Putna prin tragerea cu arcul, si multe alte semne minunate, tot asa si la manastirea Bujoreni atestata documentar la 27 martie 1602, istoria spune ca in partea locului un oarecare Ion Bretcanu mocan din tinutul Bretcului, mare crescator de oi, venea pe aceste vai cu tomnatul oilor, oprindu-se intr-un loc cu numele de Silistea Oilor. Lucru care poate fi dovedit, pentru ca un document la 1779 mentiona aceasta Siliste a Oilor ca numindu-se si "Silistea Bretcanii". Deci evident locul unde mocanii poposeau cu oile pe acele dealuri domoale si linistite care atestate astazi geografic in zona, sunt la 1 km de locul unde se afla astazi manastirea Bujoreni. Iar pe vremea aceea in preajma anului 1600, nu se stie exact daca inainte sau dupa 1600 se afla stejarul acela secular purtator al duhovnicestii icoane a Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu ce avea sa fie descoperita in chip minunat. Istoria ne povesteste asa. Dupa ce mocanii au venit de peste munti, pentru pasunatul si tomnatul oilor, mergind la tirg sa vinda produsele, intreaga lor zestre ciobaneasca era carata in permanenta de magari, pe samarele carora se transportau toate poverile si bineinteles fruptul stinii din loc in loc. Plecati la tirg sa-si vinda agoniseala dobindita din truda oieritului, dupa o zi de tirg, intorcindu-se in batatura stinii, au uitat sa lege magarii. Unul din magarii purtatori de produse vindute la tirg, purta si punga cu bani in unul din desagii mocanesti, cu o valoare de 3000 de galbeni. Deslusindu-se dupa oboseala de seara, mocanii au dat sa imparta veniturile, dar magarul era plecat in desisul padurii fara semn de intoarcere. Plecati cu un padurar pe urmele lui, mare le-a fost mirarea cind in inima padurii, linga un falnic stejar secular, magarul statea in genunchi in fata a trei luminite asezate in forma de cruce. Dindu-si seama ca este vorba de o minune cereasca, mocanul a hotarit ca pe acel loc, linga acel copac si din acel copac, sa se ridice un schit pe care l-a si savirsit mai apoi, trunchiul stejarului devenind Sfinta Masa din altarul minastirii. Acest lucru este consemnat pe timpul unui mare boier numit Bujorenu care era si stapinul acelor mosii unde oierii transilvaneni isi pasteau oile. Autenticitatea legendei a fost prezentata si de episcopul Ioan Antonovici, vietuitor si vladica al vremurilor de atunci. Pentru a fi mai certificata Preasfintia Sa spune ca acel lucru minunat care s-a intimplat in adincimea padurii la stejarul secular, cu magarul descoperitor de taina, s-ar fi repetat in vreo 3 ani la rind, dar nimeni nu a dat importanta faptei si momentului. Lucru care se intimpla, spune epicopul Antonovici, in fiecare an cam in aceiasi perioada si in acelasi anotimp. Eroul legendei, Ioan Bretcanu a hotarit ca acei bani din desagi sa fie folositi pentru construirea Sfintului Lacas. Fiind nevoit sa se intoarca acasa la Bretcu, a incredintat implinirea acestei ctitorii padurarului Iftimie care dupa ce a savirsit ridicarea schitului s-a calugarit luindu-si numele de Pahomie. Deci in concluzie, primii fondatori ai acestui Sf asezamint sunt mocanul Ioan Bretcanu, transilvanean, si padurarul Iftimie- viitorul calugar Pahomie, asezamintul primind numele de "Schitul Magarului". Bisericuta asezamintului monahal fiind construita din lemn. Documentele doveditoare existentei acestui asezamint monahal sunt urmatoarele: 27 martie 1602 – Act de vinzare pe mosia Zorleni unde se afla schitul, de catre Gheorghe Vornic domniei sale Crastii vel Vornic de Tara de Sus. Document emis de Siluan proegumenul schitului care semneaza. - Anul 1707 se emite alt act de vinzare, care are ca martor pe Ilie calugar din manastirea Magarului. - 1730 – Alt document de vinzare scris de Pahomie din manastirea Magarului. - In 1780 manastirea Bujoreni trece in proprietea Stolnicului Gavriil Konachi, mai tirziu vornic, care vazind starea avansata de degradare a locasului de inchinaciune, o va reface din temelie folosind tot lemnul. Ingrijind manastirea pina la sfirsitul vietii sale, adica anul 1813. - La 1804 Lupu Pomana emite un act de vinzare a unei vii de la manastirea Magarului, intarita cu semnatura ieromonahului Efrem, din consiliul economic al manastirii. Mai sunt consemnati ca martori monahii Antim si Pavel. Gavriil Konachi este tata a cinci copii din care se distinge spre cultura, invatatura aleasa si carte, Ion Konachi care va intra in monahism la manastirea Floresti, va fi tuns sub numele de Ioanichie, va deveni slujitor al Domnului, va pleca fara incuviintare si dezlegare in 1814 la manastirea Magarului pe mosia rudeniilor sale. Egumenul Luca il va chinui cu tot felul de pretentii timp de 23 de ani, pina in anul 1837 cind va inceta neintelegerea. Un alt fapt minunat consemnat la manastirea Magarului, ocrotita de Maica Domnului facatoare de minuni, este si acesta. In vremea de demult stiindu-se ca la manastiri se pot gasi bani si avere, si mai ales ca egumenul si intiistatatorul era fiu de mare boier, raufacatorii si jefuitorii s-au hotarit sa intre noaptea in ascuns in ceata inarmati, si calauziti chiar de unul din calugarii nemultumiti ai manastirii, au intrat in chilia parintelui Ioanichie Konachi, l-au fortat sa spuna unde sunt banii si sa-I puna in mina tilharilor. Dupa ce I-a convins ca trebuie sa se imbrace si sa-I ia dintr-un loc tainic din biserica, parintele Ioanichie a imbracat epitrahilul si felonul, a deschis usile imparatesti, a ridicat Sf Evanghelie spre cer si le-a zis: "Fratilor, iata banii mei sunt in aceasta Sfinta Carte. De acum inainte puteti sa ma omoriti. " Atit de mult s-au spaimintat hotii, si atit de mult I-a impresionat privirea Maicii Domnului din sfinta Icoana incit au cazut in genunchi si au cerut iertare, recunoscind singuri ca un calugar a dezvaluit secretul manastirii ca avea bani pentru cele necesare ascunsi in loc tainic. Hotii au fost eliberati fara sa primeasca pedeapsa, monahii care mai erau au fost trimisi la alte manastiri, iar personalul monahal a fost inlocuit cu monahii. Se consemna in datele istorice ca au slujit in aceasta manastire si calugarite de origine rusa, chiar in limba slavoneasca. Actuala manastire rectitorita integral din osirdia lui Ioanichie Konachi ce iubea acest loc foarte mult, a fost facuta la anul 1840, cind acesta a ridicat o biserica noua, din caramida si piatra, cu hramul Adormirea Maicii Domnului la 15 august. Despre stilul arhitectonic al acestui sfint locas, profesorul Gheorghe Clapa spune ca este demn de retinut urmatorul lucru. - Biserica este ridicata in ultima perioada a stilului moldovenesc. Stilul ei arhitectonic este cel al bisericilor cu plan treflat caracteristic artei bizantine raspindit in Athos, Serbia, Tara Romaneasca si Moldova. - Planul bisericii prezinta o trefla formata dintr-o nava unica si trei abside. Catapeteasma este construita din lemn de tei. Peretii bisericii au o grosime care variaza de la 75 cm pina la 90 de cm. Soclul bisericii este construit din piatra, iar peretii sunt din caramida cu mortar. Lungimea totala a bisericii este de 21, 3 metri iar latimea la abside este de 7, 7 metri interior. Inaltimea zidului este de 6 metri. Vechea arhitectura de decoratiune a manastirii era formata numai din cornisa, un fel de briu in jgheaburi care inconjura toata biserica. Absidele laterale sunt prevazute cu ferestre lucrate in lemn de stejar, cu o inaltime de 2, 65 m si o latime de 1, 25 metri. Pardoseala bisericii in vechime, s-a pastrat din scindura de brad, iar in partea dreapta a naosului se gaseste mormintul lui schimonahul Ioanichie Konachi (ctitorul) fara inscriptie, intr-o nisa in zidul bisericii. Catapeteasma este din tei sculptat, cu modele in lemn si ajurate cu dantelarie. Sub icoane sunt panouri ce le inconjoara, sculptate din lemn avind pe cele 4 colturi rozete contiuate prin ramuri si frunze, si astfel fac legatura intre ele. Icoanele sunt flancate cu colonete in spirala, iar pe acestia sunt sculptate struguri si foi de vita. Usile imparatesti sunt bogate in sculpturi ce reprezinta flori si rinoceri. Imprejurul sfintilor evanghelisti, se afla foi sculptate si bronzate, avind din loc in loc cite o rozeta in 6 petale. Stilpul usilor imparatesti, este sculptat cu frunze si flori. Stilpul se termina cu mitra arhiereasca sculptata in felii. Arcul este impodobit cu sculpturi ce par frinte din loc in loc. Deasupra usilor diaconesti se afla un panou incadrat in sculpturi ce infatiseaza struguri si foi de vita. Cele 12 praznice imparatesti, asezate in cite 3 zone, deoparte si de alta, sunt incadrate cu sculpturi si mici colonete. Mai bogate in sculpturi sunt coloanele in forma de torsada, ce despart in cite 3 panouri icoanele Sfintilor Apostoli. Coloanele prezinta sculpturi din mici rozete cu ramuri si frunze, in partea superioara se termina cu capiteliuri. Zona prorocilor prezinta sculpturi ce inconjura fiecare icoana in parte. Pictura la catapeteasma este reprezenta in citeva icoane. Amintim inca o data, ca multe obiecte si icoane au fost mutate de regimul comunist in directii necunoscute, dupa anul 1960. Vorbind de anul 1622 si anul 1700 cind Ioan Sturza va ceda partea sa lui Ioan Pallady, ca mai tirziu in preajma anului 1700 toate terenurile sa fie incluse in proprietatea lui Ioan Pallady, iar in secolulul al XVIII –lea sa intre toate in stapinirea absoluta a lui Gavriil Konachi. Manastirea desi seculara, este inca in cautarea unui drum sigur, fiind intr-o zona foarte influenta de cultura istorica si bisericeasca. Revenind la autoritatea duhovniceasca a acestei manastiri, vom afla din documente si istoric, ca Ioanichie Konachi a fost un om de mare traire duhovniceasca, incit toate ideile si sfaturile sale de duhovnic, l-au pus intr-o relatie foarte buna cu Epicopia de Roman, sub ascultarea careia se afla manastirea, document confirmat in 1847 sub staretia maicii Iustina. Fluctuatia personalului duhovnicesc in aceasta manastire a fost destul de mare, dupa cum rezulta documentele oficiale. Astfel in 1853, Ioanichie Konachi avea in grija sa peste 20 de calugarite. In 1872 personalul crescind, existind la maici inca un preot si un cintaret. Rudenia sa, Ruxandra, casatorita cu hatmanul Alecu Rosetti Roznovanu, daruia in fiecare an manastirii cite 300 de galbeni, pe care Ioanichie ii incredinta staretei manstirii pentru existenta vietii monahale. In anul 1859, la invoiala cu parintele Ioanichie Konachi, aduc osemintele parintesti si ai altor membrii din familie aflate prin bisericile din Iasi, Largaseni si Faraoani, si le aseaza intr-un cavou de familie in curtea manastirii. La 30 ianuarie 1860, Ioanichie Konachi trece la cele vesnice. De viata manastirii si existenta ei se va ocupa mostenitoarea unica, Ruxandra Roznovanu, pina in anul 1886. Aici se sfirseste linistea si tihna manastirii. Intrate pe domeniile casei regale Zorleni, scazind numarul de vietuitori si ostenitori, Casa Regala Zorleni, se va ocupa de organizarea acestui Sf. Locas, de oficierea slujbelor bisericesti, trimitind o data in luna si la sarbatori mari, un preot paroh din satul Zorleni. In anul 1886, Carol I era stapinul padurilor din preajma Bujoreniului, cu o suprafata de 750 de falci. Dupa 1 decembrie 1918, in noile conditii social politice, are loc si reforma agrara din anul 1921 prin care taranii primeau loturi de pamint. Un document din anul 1912, 28 mai, consemna o vizita a regelui Carol I in domeniile sale din Zorleni si Bujoreni, in care acesta asista la Biserica Domneasca la un te deum in cinstea sa, in preazenta preotilor Antonovici si Pallady. Regele Carol stind in strana linga episcopul Antonovici. Acesta ii aduce la cunostiinta despre un material legat de manastirea Magaru, oferindu-l la receptia din palatul administrativ. Regimul instalat la 23 august 1944 a avut repercusiunile cele mai groaznice, in anii 1958-1960, cind acel decret necrutator a adus o prigoana inversunata asupra credintei stramosesti si asupra slujitorilor ei. Propaganda ateista sovietica si materialismul ideologic a facut ca si manastirea Magaru, sa fie inchisa, calugaritele alungate, iar anexele raminind in grija staretei si a unei secretare, nu insa pentru mult timp. Obiectele de cult au fost ridicate in mod abuziv si trimise spre destinatii necunoscute, patrimoniul national, muzee, altele la biserica din satul Zorleni, cele cu interes cultic la Episcopie, iar altele nu stie pe unde. In conditii extrem de vitrege, lipsa mijloacelor de informatie, a cailor de acces, lipsa luminii electrice, lipsa unei protectii din partea celor care guvernau, au adus manastirea Bujoreni in stare de pustiire si ruina. Biserica, desi parasita peste 30 de ani, a infruntat vitregiile vremurilor continuind sa existe, inconjurata de citeva conifere seculare, si citeva morminte, va strajui singura poiana de foioase din padurea Bujorenilor. Acest locas uitat de vreme si de timp, va ramine marturie in timpul celor 40 de ani de comunism, ca religia si credinta au existat pe aceste locuri. Indeplinind in timp rol de magazie, depozit de materiale, adapost de animale, ea nu va fi uitata de credinciosii, care sunt inima acestui popor roman, si din osirdia si bunavointa satenilor din imprejurimi si a altor tematori de Dumnezeu, ea va fi ocrotita si pastrata pentru a nu fi distrusa in totalitate. Tocmai de aceea, fara nici o aprobare, lucru care era imposibil in regimul comunist, intre anii 1970 si 1980 va fi acoperita cu tabla de zinc, pentru ca sparturile vremii din acoperis deteriorau in mod groaznic interiorul bisericii si pictura din anii 1930, pictura care nu este atit de valoroasa ca tehnica, dar este expresiva ca traire a celui care a executat-o, pastrindu-se si astazi o parte din pictura originala. Odata cu instalarea regimului comunist, primul interes fata de locasurile de cult, a fost stergerea oricarei umbre de istorie, drept pentru care au fost demolate toate anexele manastirii, pentru a nu mai putea asigura posibilitatea vietuirii in preajma ei. Ferestrele inzestrate cu gratii, usile bine ferecate, au trecut sub negura istorie si tacerea vremii existenta manastirii Bujoreni, acest nume oficial fiind aprobat in in 1935 pentru simplitatea uzuala a fostului nume de manastirea Magaru. Lucru care nu prea l-a incintat nici pe fostul ctitor Ioanichie Konachi, rugind pe credinciosi si pe epicopul vremii sa o numeasca manastirea Samaria, insa acceptat foarte greu si uitat foarte repede, revenindu-se la originala denumire de manastirea Magaru. Dupa revolutia din 1989, cind regimul comunist a incetat opresiunea asupra Bisericii, prima grija a Sfintului Sinod al BOR a hotarit redeschiderea si infiintarea manastirilor si schiturilor, care au fost inchise sau distruse de regimul comunist. Cea mai elocventa hotarire este cea din 1993 cind manastirea a fost redeschisa cu statut de monahi. Din ordinul Episcopiei Husilor si din lipsa de personal monahal, va trece intr-un nou statut – manastire de calugarite. Datorita vitregiilor, saraciei, lipsei economice a zonei, calugaritele nefacind fata cerintelor si greutatilor, au cerut chiriarhului sa trimita monahi pentru ca ei pot infrunta mai usor saracia si greutatile acelui loc. Episcopul Ioachim Vasluianul a decis aceasta hotarire numind staret pe protosinghelul Luchian care va pastori obstea de monahi pina in anul 2002, timp in care se va ocupa cu destoinicie de anexele gospodaresti si chilii, de construirea unui gard din piatra si electrificarea Sf. Locas. Din incuviintarea Inalt Prea Sfintitului mitropolit Daniel, Prea Sfintitul episcop Ioachim al Husilor a delegat pentru manastirea Bujoreni prin transfer 4 monahi de la manastirea Petru Voda, monahii Iustinian, Euharist, Filoteu, Cleopa si rasoforul Xenofont. Cu aprobarea Prea Sfintitului Ioachim, monahul Euharist in virsta de 25 de ani, absolvent al Academiei Studii Economice Bucuresti, a fost hirotonit intru ieromonah pe seama manastirii Bujoreni – Episcopia Husilor, si numit in functia de staret. In decursul acestor doi ani si jumatate, manastirea numara 20 de vietuitori. Un staret, doi preoti slujitori, doi diaconi, 6 monahi, tunsi in monahism pe seama manastirii Bujoreni, in cadrul Sf Liturghii arhieresti de Prea Sfintitul Corneliu Barladeanul episcopul vicar al Episcopiei Husilor, patru rasofori, si patru frati incepatori. In decursul acestui timp, din Mila Lui Dumnezeu, dragostea Prea Sfintitului Ioachim episcopul Husilor, manastirea se bucura de liniste si vietuire duhovniceasca.
Alte informaţii:	Manastire de calugari La Manastirea Magarul - Bujoreni se poate ajunge folosind drumul judetean Barlad-Zorleni-Murgeni-Falciu, iar de la iesirea din satul Popeni, ajunsi pe creasta dealului, la punctul numit "Caprioara", se face dreapta, intrand in padure, pe unicul drum de tara care duce direct la manastire, ce se afla in mijloc de codru, intr-un loc deosebit.
Nr. vizualizări:	24939
Data ultimei vizualizări:	2025-03-19 12:14:03
Data ultimei actualizări:	2023-12-09 10:54:57
Data încărcării pe sit:	2006-03-17 06:27:17
Nr. Mesaje:	2
Mulţumiri: (2012-04-15)	sunt irina din vaslui vreau sa multumesc parintelui Euharist indrumanduam miam adus pacea in casa si pacea sufleteasca sotul meu sa intors acasa si iubeste fetita mult si are grija de casa chiar sa dus la biserica de sfintele pasti de a luat liumina ptca eu si fetita am stat acasa din cauza ca acum o luna mia fost operata de apendicita si cu 4 zile deinaintea pastelui a facut varicela multumesc din suflet parintelui
Apreciere: (2011-01-12)	Foarte frumos la manastire, s-au construit multe cu ajutorul lui Dumnezeu si a parintilor de acolo. Multumiri pr. staret Doamne ajuta RASOFORU CALINIC @yahoo.it
Nr. Fotografii:	1

Clic pe fotografii pentru a le vedea in format mărit!

Biserica veche Foto: Costel Novac D-veni Biserica veche Foto: Costel Novac D-veni , Data: 2018-08-12 Aparat: NIKON CORPORATION NIKON D3300 Contor: 158

Timp total: 0,05s...

[]:1