Bucuresti :: Biserica Lucaci

Acasă > Biserici

Google Translate

Timp stanga: 0,01s...

Biserici

Biserica Lucaci
Bucureşti

Religie:

Ortodox

Localitate:

Bucureşti

Judeţ:

Bucureşti şi Ilfov

Adresa:

strada Logofat Udriste nr. 6, sector 3

Cod poştal:

030656

Telefon :

021 ... Click aici pentru a Vizualiza Telefoanele!

Adresă de e-mail :

NU deţinem adresa de e-mail...

Adresa web Biserica:

www.bisericasfstelian.ro/

Adrese utile:

www.arhiepiscopiabucurestilor.ro/, www.primariaSector1.ro, www.PMB.ro, b.prefectura.mai.gov.ro, www.cjIlfov.ro, if.prefectura.mai.gov.ro

Preot:

Georgescu Ilie

Hram:

Sf. Stelian, Sf. Nicolae, Sf. Imparati Constantin si Elena, Sf. Arh. Mihai şi Gavril

Stil arhitectonic:

Tradiţional muntenesc

Detalii:

Ridicata initial din lemn, in sec. XVIII de Lucache, a fost recladita in 1736, apoi in 1842 dupa cutremur si in 1853 dupa marele incendiu al Bucurestilor din anul 1847.
Biserica cu ziduri inalte si groase este construita pe un plan triconc, deasupra naosului se ridica o turla octagonala, iar deasupra pronaosului se inalta turnul clopotnita, cu o forma baroca. Fatadele sunt in stil neoclasic, in centrul fatadei de vest sunt pictate icoanele sfintilor purtatori ai hramurilor bisericii, pictura realizata de Olga Greceanu. Primul lacas din lemn a fost ridicat la cumpana dintre veacurile XVI-XVII, la marginea de atunci a Bucurestiului, de Lucaci, probabil un boier. Mahalaua ce s-a infiripat in jurul lacasului a luat numele de Lucaci, caci asa era obiceiul timpului, cartierele luau denumirea bisericii care purta grija duhovniceasca a credinciosilor care locuiau in zona respectiva. Cele mai vechi pomelnice pastrate amintesc printre ctitori pe Matei Basarab (1632-1654) si Radu Leon Voda (1649-1669) . Vitregiile timpului distrug acest prim lacas si in anul 1736 se ridica din zid biserica “din mahalaua Lucaciului” prin stradania Mitropolitului Tarii Romanesti Stefan II (1732-1738) si a lui Serban arhiereul, Neofit arhiereul si altii. Inca se mai pastreaza pisania veche, pe fatada de nord a bisericii.
Cutremurele din 1802 si 1838, revolutia de la 1821 a lui Tudor Vladimirescu si intrarea trupelor turcesti produc distrugeri bisericii.
In forma actuala, biserica Sf. Nicolae Lucaci va fi rezidita de parohul de atunci, Iosif Ioan Calarasan, cu ajutorul a doi negustori macedoneni, Anghel Hagi Pandele si Constantin Athanasiu, in 1842, dupa cum este scris in pisania cea noua.
In primavara anului 1842, biserica este sfintita de mitropolitul Nifon al Tarii Romanesti, in timpul domniei lui Ghica Voievod. Noii ctitori adauga la hramul vechi si pe Sfintii Imparati Constantin si Elena si pe Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril.
Dar “focul cel mare” ce a mistuit centrul Bucurestiului in ziua de Pasti, 23 martie 1847, distruge partial biserica. Focul a izbucnit din neatentia unui copil, care a aprins fanul dintr-un hambar al hanului de la Sf. Gheorghe Nou.
In perioada 1847-1853, biserica va fi refacuta prin osardia aceluiasi preot, Ioan Calarasanu, a ctitorilor, desi au pierdut din avere in urma incendiului, a mesterului Dumitru Dulgherul, cel ce a condus lucrarile, si a altor locuitori ai mahalalei.
Preotul Ioan Calarasanul a inzestrat lacasul cu case cumparate de el sau donate de credinciosi, cu obiecte de cult si cu numeroase carti religioase. In biserica se pastreaza manuscrisul unei Talcuiri a Apocalipsei de Andrei al Capadociei, dupa un manuscris brancovenesc de la Manastirea Cernica.
O contributie insemnata la refacerea bisericii dupa incendiu a avut Anton Pann, cantaret onorific la strana dreapta a bisericii. La moartea sa, in noiembrie 1854, a fost ingropat in curtea bisericii, in dreptul ferestrei proscomidiei. Ecaterina Pann, sotia sa, a daruit bisericii casele in care a locuit sotul sau si curtea in care se afla tipografia, din strada numita acum Anton Pann.
Breasla “tutungiilor si cafegiilor” si a cofetarilor preiau lacasul ca biserica de breasla. Ziua de hram a acestora va fi “Izvorul Tamaduirii”. Icoana breslei se afla si astazi in biserica.
La inceputul secolului nostru, biserica devine loc de rugaciune si pentru meseriasii pielari si cizmari. Pavel Negreanu, angrosist de pielarie, va darui bisericii icoana argintata a Sfantului Spiridon, patronul pantofarilor. In fiecare an, de ziua sfantului, se face slujba de pomenire a donatorilor.
Dupa cutremurul din 1977 biserica a fost consolidata si repictata de Dumitru Banica si elevii sai, prin contributia a numerosi credinciosi.
Biserica a fost inzestrata cu cateva vitralii, strane si icoana de hram, Sf. Spiridon, in urma demolarii bisericii Spirea Veche din Calea 13 septembrie.
In biserica se pastreaza o parte a moastelor Sf. Stelian, aduse in tara in urma demersurilor Mitropolitului Stefan al II lea, si ale Sfintilor Haralambie, Elefterie si Onufrie.
Fiind singura biserica inchinata ocrotitorului copiilor, Sf. Stelian, a inceput sa fie cunoscuta ca biserica Sf. Stelian-Lucaci. In cinstea cuviosului, care a adus numeroase tamaduiri si indreptari in familiile celor ce s-au rugat la el cu credinta, se savarsesc slujbe in fiecare miercuri si la praznuirea numelui sau, 26 noiembrie.
Incepand cu anul 1990 s-a infiintat editura parohiala “Credinta Noastra”, care a editat prima revista religioasa de dupa revolutia din 1989 si a tiparit carti in colectia “Crestinul ortodox” si alte lucrari de teologie.
Din noiembrie 1970, la conducerea parohiei se afla preotul Ilie Georgescu.
O ultima precizare: În scriptele Serviciului de Cadastru al Primariei Municipiului Bucuresti, Strada Lucaci a început sa fie numita „Strada Preot Vasile Lucaciu”. Nimic mai fals. „Mahalaua Lucaciului” figura – dupa cum am amintit mai sus, cu doua veacuri mai înainte de aparitia acelui semnatar al „Memorandumului” din Ardeal, preotul Vasile Lucaciu de la sfârsitul veacului al XIX-lea.
O „mahala” bucuresteana de acum trei veacuri este bine sa-si mentina numele consacrat de acte si documente fara schimbari datorate nu odata nestiintei sau superficialitatii unor edili de ocazie.

Alte informaţii:

Pictura interioara a fost executata in 1853, iconostasul de pictorii Matei si Vasile, iar cea exterioara, ulterior, de Olga Greceanu.
In biserica se afla racla cu moastele Sf. Stelian.
In zidul exterior este ingropat celebrul cantaret bisericesc si poet Anton Pann, fost enorias al acestei biserici.

Cod Monument:

B-II-m-B-19073

Nr. vizualizări:

13866

Data ultimei vizualizări:

2024-10-07 17:48:58

Data ultimei actualizări:

2018-10-04 13:16:45

Data încărcării pe sit:

2006-01-04 04:46:35

Nr. Mesaje:

Nr. Fotografii:

Clic pe fotografii pentru a le vedea in format mărit!

Data: 2013-04-29
Aparat: Canon Canon PowerShot A630
Contor: 180

Vedere de ansamblu
Foto: Brudi Fürbacher

Timp total: 0,04s...

[]:1