LOCALITATE LIPSA! (617500)(617000)(610000)
 

MânÄ�stirea Secu VânÄ�tori-NeamĹŁ  HARTA S   HARTA G   ADAUGÄ‚ INFO   ADAUGÄ‚ FOTO   ADAUGÄ‚ MESAJ   FÄ‚RÄ‚ MESAJE
Religie:	Ortodox
Localitate:	Vân�tori-Neamţ
Comun�:	Vân�tori-Neamţ
JudeĹŁ:	NeamĹŁ
Adresa:	strada M[n[stirilor
Cod poĹźtal:	617500
Persoan� de contact :	Arhim. Vichentie Amariei
Telefon :	0233... Click aici pentru a Vizualiza Telefoanele!
Adres� de e-mail :	@mmb.ro
Adresa web Biserica:	secu.mmb.ro
Adrese utile:	www.mmb.ro, www.cjNeamt.ro, nt.prefectura.mai.gov.ro
Preot:	Arhimandrit Vichentie Amariei
Hram:	T�ierea Capului Sf. Ioan Botez�torul
Stil arhitectonic:	TradiĹŁional moldovenesc
Detalii:	Aşezat� într-o fermec�toare poian� ce se întinde la poalele Muntelui Vasan, protejat� din toate p�rţile de în�lţimi împ�durite, M�n�stirea Secu are aspectul unei impresionante fort�reţe, fiind înconjurat� de ziduri impun�toare ce se îmbin� la colţurile incintei cu puternice turnuri de ap�rare. Grupuri restrânse de sihaştri vor fi vieţuit aici şi în poienile ascunse de pe valea Secului înc� din a doua jum�tate a veacului al XIV-lea, aşa cum s-a întâmplat la M�n�stirea Neamţ şi în alte locuri din Moldova, dep�rtate de aşez�rile omeneşti dar care puteau asigura anahoreţilor hran� şi ad�post. Dar prima aşezare c�lug�reasc� ce se cunoaşte aici nu poate fi mai veche de anii 1420-1450, când un grup de sihaştri condus de Zosim (sau Zosima) a cur�ţat un loc în p�dure şi a ridicat o bisericuţ� de lemn cu hramul "Naşterii Sf. Ioan Botez�torul", eveniment consemnat de altfel şi în Pomelnicul Mare al m�n�stirii. Ieşind din zona legendelor şi bizuindu-ne pe datele cuprinse într-o pisanie din 1530 p�strat� pân� în 1910 în turnul-clopotniţ� de la intrare, putem considera c� Petru Rareş a ridicat la Secu, pe locul actualului cimitir, biseric� voievodal� înconjurat� cu zid de c�tre fiii acestuia şi Elena Doamna. Coroborând toate informaţiile de care dispunem, rezult� c� schitul de la Secu a purtat mult� vreme numele întemeietorului s�u, Zosim, şi c� Alexandru L�puşneanu l-a înzestrat cu moşiile din hotarul Cet�ţii Neamţ, pe care apoi alţi voievozi le-au înt�rit şi le-au extins. Spre sfârşitul veacului al XVI-lea, construcţiile din jurul Schitului lui Zosim erau sl�bite de vreme şi chiar biserica zidit� de Petru Rareş, din cauze necunoscute, se afla în ruin�. Aceast� situaţie explic� în bun� m�sur� de ce în 1602 vechiul l�caş a fost abandonat, ridicându-se actuala ctitorie a lui Nestor Ureche, mare vornic al Ţ�rii de Jos, tat�l cunoscutului cronicar Grigore Ureche. Dup� cum ne informeaz� pisania originar� aflat� în zidul sudic al bisericii (şi ajuns� aici în urma unor ad�ugiri ulterioare) lucr�rile s-au s�vârşit între 7 iunie şi 5 octombrie 1602, deci în numai 4 luni, ceea ce reprezint� - trebuie s� recunoaştem - un record în materie, chiar dac� ne raport�m la marile construcţii din epoca lui Ştefan cel Mare, realizate şi ele într-un timp foarte scurt. Dup� anul 1602, aşez�mântul monastic de la Secu a continuat s� se dezvolte în jurul ctitoriei lui Nestor Ureche, ridicându-se noi chilii şi construcţii-anexe. Astfel, în anul 1640, în vremea egumenului Ghedeon, s-a construit în partea de sud-est a incintei Paraclisul "Adormirea Maicii Domnului", iar sub obl�duirea lui Nifon Udrea Trotuşanu s-a ridicat în partea de nord-est, între anii 1758-1763, Biserica "Sf. Nicolae", în amintirea l�caşului cu acelaşi hram de la Cetatea Neamţ, pe care voievodul Vasile Lupu îl supusese canonic M�n�stirii Secu (în 1646) , iar Mihail Racoviţ� îl distrusese împreun� cu cetatea, din ordinul turcilor. Puţin mai târziu, între 1775 şi 1779, cât a st�reţit Paisie Velicicovschi, la Secu s-au construit aproximativ 100 de chilii, pentru a le face loc tuturor c�lug�rilor pe care marele c�rturar îi adusese cu sine de la Dragomirna. Dup� plecarea lui Paisie Velicicovschi la M�n�stirea Neamţ (15 august 1779) , aşez�mântul monahal de la Secu îşi pierde autonomia canonic�, ap�rând în documentele vremii, pân� în 1910, ca dependent� de marea lavr� a Neamţului sub denumirea de M�n�stirea Neamţ-Secu. Dup� greaua încercare din 1691, când şi la Secu se stabilesc vremelnic oştenii regelui polon Ian Sobieski, şi dup� pierderile suferite în tot secolul al XVIII-lea cu prilejul deselor incursiuni ale cetelor pr�dalnice de t�tari, poloni şi austrieci, au urmat tragicele evenimente din vara anului 1821, care au marcat un adev�rat dezastru în istoria acestei str�vechi vetre m�n�stireşti. Documentele vremii ne informeaz� c�, pe la mijlocul lunii august 1821, cetele eteriste urm�rite de oastea otoman� s-au retras în bun� parte şi pe Valea Secu, însumând între 380 şi 500 de oameni sub comanda lui Iordache Olimpiotul şi a lui Farmache. Cei mai mulţi s-au ad�postit direct la M�n�stirea Secu, alţii, sub comanda lui Gheorghe C�l�uz, au r�mas pe valea pârâului h�rţuind unit�ţile lui Emin Aga şi provocându-le grele pierderi. Nevoiţi s� se retrag� între zidurile m�n�stirii sub presiunea unui duşman mai numeros şi mai bine înarmat, eteriştii sunt supuşi, în ultimele zile ale lunii august, la un adev�rat asediu, în timpul c�ruia s-a folosit şi artileria. Timp de 14 zile asediaţii au reuşit s� reziste furibundelor atacuri otomane, dar pierderile mari şi incendiul mistuitor care s-a declanşat în incinta m�n�stirii i-au obligat, în cele din urm�, s� intre în tratative cu Salih Paşa, care conducea întreaga acţiune. Am�giţi de promisiunile acestuia, eteriştii s-au predat, fiind apoi m�cel�riţi împreun� cu monahii şi toţi cei care se ad�postiser� aici. Doar c�pitanul Farmache şi 14 oameni ai s�i au fost cruţaţi pentru a fi duşi la Istambul, unde au fost apoi decapitaţi. Anii care au urmat distrugerilor şi devast�rilor din 1821 au fost ani grei, ani de privaţiuni şi munc� asidu�, în timpul c�rora s-au reparat zidurile incintei şi s-au ref�cut chiliile cu Paraclisul "Sf. Nicolae". În 1832 s-a reconstruit Biserica "Naşterea Sf. Ioan Botez�torul" din cimitirul m�n�stirii, pe locul micului edificiu de lemn ridicat de monahii lui Zosim, şi abia în 1850 se vor încheia lucr�rile de restaurare la ctitoria lui Nestor Ureche, aceasta fiind lungit�, zugr�vit� în interior şi împodobit� cu o nou� catapeteasm�. Totuşi, la sfârşitul veacului trecut, M�n�stirea Secu va continua s� se afle într-o situaţie precar�, fiind serios stânjenit� în activitatea sa de subordonarea canonic� faţ� de M�n�stirea Neamţ. Acest fapt îl determin� pe Mitropolitul Pimen Georgescu s� acţioneze întru separarea celor dou� aşez�minte: în 1910 s-a procedat la împ�rţirea terenurilor, iar în 1919, odat� cu aprobarea oficial�, s-au întocmit şi primele bugete distincte pentru M�n�stirea Neamţ (cu schiturile Vovidenia şi Pocrov) şi M�n�stirea Secu (cu Sih�stria şi Sihla în subordine) . Deşi în anii urm�tori autonomia atât de râvnit� a fost din nou pierdut�, fiind pe deplin câştigat� abia în 1950, M�n�stirea Secu s-a afirmat constant ca un puternic centru monastic şi spiritual din aceast� parte a ţ�rii, reuşind s� se ridice la în�lţimea bogatelor sale tradiţii istorice şi de cultur�.
Alte informaţii:	La aproximativ 22 km de oraşul Târgu Neamţ, pe valea pârâului Secu (DC 160) , ce se deschide în stânga şoselei care duce spre Pipirig şi Poiana Largului peste Muntele Petru Vod�, se p�streaz� o alt� nestemat� încrustat� pentru veşnicie în diadema vestitelor focare de credinţ� şi spiritualitate româneasc� ale judeţului Neamţ: M�n�stirea Secu. Donatiile (sponsorizarile) se pot face in contul: Cont 2511. A01. 01. 0. 531137. 0199. ROL. 1, Cod IBAN RO022RNCB0199005311370001 Deschis la Banca Comerciala Romana - Sucursala Targu Neamt, Codul Fiscal al manastirii noastre fiind 3428738
Cod Monument:	NT-II-a-A-10735
Nr. vizualiz�ri:	24566
Data ultimei vizualiz�ri:	2026-06-17 01:50:44
Data ultimei actualiz�ri:	2016-07-26 11:59:20
Data înc�rc�rii pe sit:	2006-03-21 04:36:03
Nr. Mesaje:	0
Nr. Fotografii:	1

Clic pe fotografii pentru a le vedea in format m�rit!

Biserica Mare Foto: Mihaela Achiroaie Biserica Mare Foto: Mihaela Achiroaie (www.facebook.com/mihaela.achiroaie.1), Data: 2008-06-16 Aparat: SONY DSC-H3 Contor: 183

Timp total: 0.03s...

[]:1