Mihail Kogalniceanu :: Biserica Sf. Anton - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2025 BISERICI.org

Acasă > Biserici
Ortodox
Romano-catolic
Baptist
Reformat (Calvin)
Adventist
Greco-catolic
Penticostal
Creștin după Evanghelie
Lutheran
Biserica Evanghelică Română
Unitarian
Martorii lui Iehova
Ortodox de stil vechi
Iudaism
Nouapostolică
Islam
Ortodox de rit vechi
Ortodox Sârb
Mormon
Armeano-gregorian
Ecumenic
Armeano-catolic
Biserica Internațională a lui Hristos
Adunările lui Dumnezeu
Anglican
Metodist
eXTReMe Tracker
 Google Translate 

Biserici

Biserica Sf. Anton
Mihail Kogălniceanu
 HARTA S   HARTA G   ADAUGĂ INFO   ADAUGĂ FOTO   ADAUGĂ MESAJ   FĂRĂ MESAJE 
Religie:Romano-catolic
Localitate:Mihail Kogălniceanu
Comună:Mihail Kogălniceanu
Județ:Constanța
Adresa:strada Tudor Vladimirescu nr. 124
Cod poștal:907195
Telefon :0241... Click aici pentru a Vizualiza Telefoanele!
Adresă de e-mail :NU deținem adresa de e-mail...
Adrese utile:www.arcb.ro, www.mk-primaria.ro, www.cjC.ro, ct.prefectura.mai.gov.ro
Hram:Sf. Anton de Padova
Detalii:Biserica Romano Catolică din localitatea Mihail Kogălniceanu, jud. Constanta are hramul Sfântul Anton de Padova, sărbătorit la 13 iunie.
După izvoarele de care dispunem, primele familii de germani care se stabilesc în Caramurat (numele vechi al localitătii) ar fi fost cam de 10, venite, încă din 1876, din Crasna Basarabiei, Episcopia Acherman ului, asa după cum scrie dr. Paul Träger în "Bilder aus der Dobrutscha" (1918) . Acesta este începutul. A urmat apoi o perioadă de înflorire si unele involutii, impuse de vitregiile timpului. Germanii, originari din Landau si Pădurea Neagră, au găsit aici 300 de familii românesti si tătărăsti.
Deja în 1918, în evolutia etnică, germanii deveniseră majoritari prin sporul nasterilor, numărând 875 de suflete. Dar se afirmă, în schimb, că în timpul războiului de independentă (1877 1878) a sporit populatia tătară, odată cu mocanii, sase familii venite din Transilvania.
Ca toti cei veniti pe aceste meleaguri, si etnicii germani de religie catolică au fost împroprietăriti cu pământuri, iar unii dintre ei, chiar multi, si au sporit averea prin cumpărări de terenuri. Biserica si scoala au avut un rol deosebit în programul cultural si spiritual al sătenilor. Această localitate s-a numit Ferdinand I.
Până în 1905, pentru predarea religiei, functiona preotul catolic. Între 1905 1930 însă această functie o preia cantorul bisericesc (dascălul) . Între 1930 1942, Anton Söhn, care a absolvit 6 clase la Liceul "Sfântul Iosif" din Bucuresti, a predat o oră de religie pe zi si, respectiv, limba germană.
Din 1938, germanii ca si tătarii vor avea scoală proprie, functionând pe lângă biserică. Scoala din spatele bisericii este construită de comunitatea germană si a fost si proprietatea Bisericii, dar, prin abuz, a fost dată în folosintă scolii de stat; astfel functionează si în prezent cu conditia să fie redată bisericii la finele acestui an. În ea a predat mai întâi preotul paroh.
În 1940, începe repatrierea germanilor. În Caramurat au rămas numai peste 20 de familii care au păstrat patrimoniul lor, scoala si biserica. Îndeletnicirea principală este agricultura. Din această comunitate au urcat treapta preotiei, până în 1940, sapte tineri după absolvirea Seminarului Teologic.
Catolicii au construit, sub conducerea parohului Stefan Vilipald, încă din 1881, o mică biserică si trei chilii pentru preoti si călugări. În 1897 1898, după cum se vede înscris pe clanta de la usa bisericii, s a construit actuala biserică. Mare, în stil neogotic, reprezintă cea mai frumoasă clădire arhitectonică dintre toate bisericile germane din Dobrogea, prin comparatie cu cele din Cogealac, Tariverde si chiar cea din Colilia, sat care a dispărut si din care a rămas numai biserica în ruină.
Biserica este compusă din naos, trei altaresi este împodobită cu statui si icoane, Calea Sfintei Cruci în lemn (armonios si viu colorată, executată de renumitul sculptor tirolez Ferdinand Stufflesser) . În antreul de sub turn se află o placă de marmoră, având gravate numele eroilor germani din primul razboi mondial.
După părintele Vilipald, în 1885, a fost numit paroh Em. Mierzaroski. Apoi au urmat: pr. Hugo Bomert, pr. Franz Paterok, pr. Polgari, din nou pr. Franz Paterok, pr. Polgari, pr. Bibila, pr. H. Overbeck, pr. St. Lauburger (preot militar) , pr. Notgez (preot militar) si iar pr. H. Overbeck până în 1924. Apoi, până în 1940, au fost parohi: pr. Iosif Schubert, pr. Carl Werhein, pr. Carl D'Andr, pr. Robert Lenz, pr. Bronislav Falewski, pr. Oreste Tusinschi, pr. Andrei Horn, pr. Ion Tuckscherer.
Biserica era îngrijită de un comitet parohial.
După al doilea război mondial a urmat perioada cea mai tulbure si critică. S-au succedat ca parohi: pr. Ioan Filip (greco catolic) , Episcop Ioan Duma (franciscan, cu domiciliul fortat) , pr. Emil Hausotter (venea din Constanta) , pr. Ghiuzan Damian (franciscan) , pr. Iosif Gonciu, pr. Isidor Martincă, pr. Petru Turcanu, pr. Petru Cojan, pr. Ioan Sociu (franciscan) , pr. Anton Farcas, pr. Andrei Adam si, din 1-IV-1992 pr. Vincentiu Vochin.
Casa parohială a fost construită în 1882 si a fost mereu locuinta preotilor parohi. Atât casa, cât si biserica sunt construite din cărămidă arsă aparentă.
Biserica a fost renovată după cutremurul din 1977, de către pr. Petru Cojan. Gardul, cu postament de piatră si ornamente din fier, a fost construit de pr. Petru Turcanu. Pe lângă cele 5 ha de teren arabil redobândit prn legea Fondului Funciar, s a dobândit, prin dezbatere succesorală cu drept de mostenire al bisericii, o casă si un teren arabil de 10 ha. Starea existentă a bisericii si a casei parohiale este în general bună, însă necesită îmbunătătiri si modernizări.
Alte informații:Cimitirul propriu este pe strada Viitorului - există încă de la înfiintarea Parohiei - înconjurat de un zid de piatră, tencuit.
Parohia Kogălniceanu are în componentă 158 familii si 418 credinciosi.
Filiale : Pantelimonul de Sus, cu 38 de familii, 127 de credinciosi, are cimitir propriu si o capelă într-o casă de chirpici; Nistoresti, cu 21 familii si 84 credinciosi; Gălbiori, cu 15 familii si 57 credinciosi; N. Bălcescu, 5 familii si 18 credinciosi; Dorobantu cu 4 familii si 15 credinciosi; Băltăgesti, 2 familii si 6 credinciosi, ; Crisan, o familie si 2 credinciosi; Hârsova, 3 familii si 7 credinciosi; I. A. S. Mihail Kogălniceanu, 5 familii si 12 credinciosi; I. A. S. Sibioara, 3 familii si 11 credinciosi; Târgusor, 6 familii si 21 credinciosi; Cheia, o familie si 5 credinciosi; Grădina, 6 familii si 21 credinciosi.
Evenimente importante : în 1998 a fost celebrat, în prezenta Arhiepiscopului dr. Ioan Robu, centenarul Parohiei.
Nr. vizualizări:11084
Data ultimei vizualizări:2025-03-22 06:30:36
Data ultimei actualizări:2005-08-31 12:26:50
Data încărcării pe sit:2005-08-31 12:26:50
Nr. Mesaje:0
Nr. Fotografii:1

Clic pe fotografii pentru a le vedea in format mărit!

Data: 2011-07-06 Contor: 795

Vedere de ansamblu
Foto: Gabriel Avramovici