Petrosani :: Biserica Sanionilor - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2019 BISERICI.org

Noutăți în... e-mail!

eXTReMe Tracker
 Google Translate 

Biserici

Biserica Sanionilor
Petroșani
 HARTA S   HARTA G   VREMEA   ADAUGĂ INFO   ADAUGĂ FOTO   ADAUGĂ MESAJ   FĂRĂ MESAJE 
Religie:Ortodox
Localitate:Petroșani
Județ:Hunedoara
Adresa:strada Vișinilor nr. 8
Cod poștal:332000
Telefon :NU deținem nr. de Telefon (al preotului sau parohiei)...
Adresă de e-mail :NU deținem adresa de e-mail...
Adrese utile:www.episcopiadevei.ro, www.petrosani.ro, www.cjHunedoara.ro, www.prefecturaHunedoara.ro
Hram:Sf. Arh. Mihail și Gavril
Stil arhitectonic:Lemn
Detalii:Aceasta biserica numita "Biserica Sanionilor" (de la numele familiei Sin, intilnit si acum la uni locuitori) dainuie de peste 200 de ani, infruntand timpul si vitregiile sale. Ea este construita din birne de lemn de frasin defrisat din padurea locului numita "Ratundul" de catre credinciosii – pastori asezati in urma cu secole pe aceste meleaguri, veniti din Livadia si Galati, sate nobiliare foarte vechi ale Tarii Hategului, de unde se trage si numele fostei Comune Livezeni.
Din dovezile materiale si potrivit traditiei, aceasta biserica a fost ridicata de cre-dinciosi pe vatra stravechii biserici incendiata de catre ostirile otomane in 1788. Turcii, patrunzind prin pasul Vilcanului, au pustiit satele din Valea Jiului, au dat foc caselor si bisericilor si au luat multi locuitori in robie.
Asa s-a intimplat la Uricani-Hobiceni, Iscroni, Paroseni, Barbateni si alte localitati.
In aceste imprejurari romanii din Lunca Jiului s-au refugiat in padurea de peste Jiu, actuala Dilja, iar dupa retragerea trupelor turcesti si-au reluat viata obisnuita, reconstruidu-si casele si bisericile care le-au fost arse.
Biserica Sinonilor este in forma de nava simpla, cu un turn – clopotnita, inalt de cca. 7 m, deasupra tindei si pronaosului.
In clopotnita se afla doua clopote: unul – cel mic, cu o inscrptie in chirilice "Anul Domnului nostru Iisus Hristos 790", incadrata in ornamente romanesti cu frunze de stejar; iar al doilea cu o inscriptie in limba latina : "FUSAE MICHELEM EM MANCHEN IN SCHAESSBURG" avind imprimat anul 1839 – prin poansonare – si o frumoasa ornamentatie in relief cu influente apusene.
Primul clopot a fost turnat in Tara Romaneasca, iar al doilea in Ardeal la Sighisoara, dovada inscriptia si stilul ornamentatiei. Prezenta acestor clopote, in special cel mic, demonstreaza in mod sigur ca la 1790 reconstruirea bisercii era terminata.
In legatura cu aceste clopote mentionam ca in timpul primului razboi mondial au fost salvate prin ingropare in pamint de catre credinciosi (familia I. Barna) . Procedeul acesta de salvare a mai fost folosit in 1788 si la Paroseni, cind un credincios cu numele de Mihai Baleia a scapat clopotul bisericii, ascunzindu-l intr-o ripa, numita a lui "Pacala".
Acest lacas de cult, asezat pe o temelie de piatra de riu a fost construit in doua perioade distincte. La inceput biserica era formata din altar si actualul naos, avind o lungime de cca. 10m.
Un perete de birne, situat in imediata apropiere a ferestrelor delimiteaza naosul de pronaos.
Intreaga aceasta constructie, de la 1790, este din birne de frasin.
Cu timpul, biserica a devenit neincapatoare si probabil in anul 1872, dupa cum rezulta din data sapata pe un stilp de la intrare, ea a fost marita, adaugindu-se actualul pronaos - "tinda muierilor". Aceasta adaugire, ca si clopotnita, este construita din birne de brad.
Vechiul perete despartitor dintre naos si pronaos a fost desfacut de linga ferestre si mutat la imbinarea actuala a constructiei de frasin si brad. Acest perete care desparte actualul naos de pronaos este prevazut cu o intrare centrala si doua deschizaturi – ferstre laterale, prin care femeile priveau spre altar si ascultau slujbele religioase.
Prin adaugarea noii constructii, biserica s-a lungit cu inca 5 m, ceea ce a schimbat armonia proportilor initiale. Intrarea in biserica se face printr-o tinda deschisa sprijinita pe patru stilpi de brad, din care cei laterali sint ciopliti cu motive ornamentale locale.
Acoperisul initial al bisericii era din sindrila de lemn, care la reparatia din 1931, a fost inlocuita cu tigla. Tot atunci s-a acoperit si turla clopotnitei cu tabla.
Altarul bisericii situat canonic spre rasarit, avind forma semi-octogonala, este construit prin incheierea artistica a birnelor in "coada de rindunica".
In partea de sud altarul are doua ferestre mici prin care patrunde lumina. Calota altarului este realizata din arce de cerc de lemn, maiestrit curbate si prinse in cuie tot de lemn.
Prestolul (altarul) din piatra rotunda de moara este asemanator cu cel din biserica Salatruc si Cimpu lui Neag.
Pe altar se pastreaza un chivot din lemn vechi, in trei trepte, pe care putem descifra inca datele sarbatorilor Pastilor pe o perioada de ani, incepind cu 17 aprilie 1894, insemnate de unul dintre fostii preoti ai bisericii.
Iconostasul este construit tot din birne late e frasin prevazut cu trei intrari. Cea din mijloc, imparateasca, are dimensiunile de 1, 40/0, 60m, iar cele laterale diaconesti, cu dimensiunile 1, 30/0, 55m, toate trei avind partea de sus in forma arcuita. Fiind inguste ele nu au usi, ci se inchid cu draperii.
Pe iconostas se afla icoane pictate pe placi de lemn asezate, dispuse in trei registre. Registrul I cuprinde patru icoane imparatesti montate in iconostas, avind butoni ornamentali pe margine. In partea dreapta a usii imparatesti se gaseste icoana Mintuitorului cu textul "Iisus Hristos a toate tiitorul" scris in chirilice, bust cu Evanghelia in mina stanga, pe un fond portacaliu inchis, cu aureola stralucitoare, vesminte de culoare rosu si verde-albastru inchis, avind dimensiunile 0, 45/0, 35m.
In stanga se afla icoana "Maica Domnului cu pruncul Iisus" pe mina stanga, vesminte de culoare rosie, pe un fond inchis.
In dreapta iconostasului se afla icoana hramului bisericii reprezentind pe Sf. Arhanghel Mihail cu sabia in mina dreapta, iar in stanga potirul, vesmintele de culoare rosie si galbena, dimensiunile 0, 40/0, 30m. In partea de jos se afla data 1793.
Alaturi se afla doua icoane cu dmensiuni diferite: una 0, 75/0, 35m uzata si alta 0, 45/0, 30 care reprezinta Adormirea Maicii Domnului, avind pe Iisus, odata linga catafalc si a doua oara, in slava cerului, cu Maica in brate.
In partea stanga a iconostasului se afla icoana Sf. Nicolae, (0, 40/0, 30m) , bust cu Evanghelia in mina stanga si cu dreapta binecuvintand, in vasminte de culoare bordo, omoforul galben cu cruci. Alaturi se afla o icoana pictata pe doua placi de lemn alaturate, 0, 75/0, 75m, reprezentind in dreapta pe Sf. Gheorghe omorind fiara, iar in stanga fiind uzata, este foarte greu de identificat. In registrul II superior se afla 14 icoane praznicare, avind dimensiunile 0, 41/0, 35m.
Incepind din partea stanga spre dreapta ele reprezinta: 1) Nasterea Maicii Domnului; 2) Sfinta Troita - (Treime) – reprezentata prin trei ingeri: cel din centru stind in picioare, ceilalti doi la masa. In partea de jos se poate descifra semnatura, numele lui Popa Sime (on) . Prin deductie presupunem ca ar fi numele iconografului. Popa Simeon Pitesteanul, care la finele secolului al XVIII, a pictat mai multe iconostase in aceasta parte a Transilvaniei; 3) Botezul Domnului; 4) Nasterea Domnului, avind in coltul sting al icoanei scena spalarii pruncului intr-o cristelnita, de catre o femeie cu inscriptia chirilica , , moasa”; 5) Intimpinarea Domnului la templu; 6) Rastignirea, avind ca elemente in plus soarele si luna; 7) Inaltarea Domnului; 8) Sfintele Pasti – (Invierea Domnului reprezentind pogorirea la iad a Mintuitorului si dezrobirea lui Adam si Eva, precum si a adeptilor Vechiului Testament, stil pur ortodox) ; 9) Duminica Floriilor; 10) Buna Vestire; 11) Vovedania, Intrarea in biserica a Maicii Domnului; 12) Adormirea Maicii Domnului; 13) Schimbarea la Fata; 14) Icoana degradata, se distinge un arhanghel.
Toate icoanele au tonuri de culori deschise, cu figuri bine conturate, echilibrate, vii, in stil bizantin si conceptie pur ortodoxa.
In registrul III superior sint tot 14 icoane reprezentind pe Sfintii Apostoli si Evanghelisti. Incepind de la stanga spre dreapta: 1) icoana deteriorata indescifrabila ; 2) Apostolii: Toma; 3) Bartolomeu; 4) Simion; 5) Luca; 6) Matei; 7) Petru; 8) Ioan; 9) Marcu; 10) Pavel; 11-14 mai greu de identificat.
In partea de sus deasupra Sf. Apostoli, se afla pictata direct pe iconostas, scena rastignirii Domnului Iisus Hristos incadrat de Fecioara Maria si Apostolul Ioan.
In pronaosul vechi (actualul naos prevazut cu patru ferestre de 0, 60/0, 55m, cu drugi de fier) se afla in partea dreapta, pe birne urme din vechea pictura. De asemeni, pe peretele despartitor dintre naos si pronaos se vad, in partea stanga, trei figuri de sfinti, iar in dreapta sase figuri, presupunind ca reprezinta "Cina cea de taina", intr-o conceptie originala.
Pe linga icoanele pictate pe lemn si pictura directa pe birne, "Biserica Sinionilor" a fost impodobita si cu vechi icoane pe sticla. Dintre acestea se mai pastreaza si azi o parte, care fiind examinate de unii specialisti au fost considerate ca apartinind scolii de la Gherla-Nicula de linga Cluj.
Pe bolta pronaosului, care este din scinduri, avind forma semi-cilindrica, se gaseste un vechi candelabru, prins intr-un sistem original care permite coborirea si urcarea lui. De asemenea, se mai pastreaza un vechi si masiv tetrapod, trei sfesnice, o masa si doua scaune, toate din lemn masiv, lucrat cu mestesug.
In tinda, la intrare, pe tocul din dreapta usii se gaseste prinsa in cuie de lemn o interesanta si frumoasa troita probabil pisanie din lemn de frasin, avind dimensiunile 0, 60/0, 20m. in partea superioara pe cruce sint gravate initialele, in chirilice (IC – XC, NI + KA) si o mina, iar sub aceasta se afla o pisanie. Dintele vremii care a actionat asupra intregului monument, ingreuneaza descifrarea acestui text.
Din partea nord-vestica a interiorului pronaosului actual, pe o scara de lemn se poate urca in clopotnita, unde se afla clopotele si toaca.
In rindul vechilor comori ale "Bisericii Sinonilor" se includ si cartile de cult pastrate peste timp, impresionind si astazi pe iubitorii de carte romineasca. Printre acestea amintim citeva mai pretioase: 1) Apostol, tiparit in anul 1791 la rimnic pe timpul Voievodului Alexandru Moruzi si a Mitropolitului Dositei; 2) Cazanie , tiparita in anul 1792 la Rimnic sub domnia lui Mihail Constantin Sutu si a Mitropolitului Kir Filaret; 3) Evanghelia, tiparita in anul 1794 la Rimnic de catre tipograful Ierodicaon Grigorie; 4) Liturghiar din anul 1797, tiparit in 1835 la Sibiu in timpul Imparatului Ferdinand I al Austriei; 6) Liturghiar, tiparit in 1856 tot la Sibiu sub Mitropolitul Andrei Saguna; 7) Aghiazmatar, tiparit in 1857 la Buzau sub domnia lui D. Ghica Caimacan si a Mitropolitului Filotei al Buzaului; 8) Penticostarion, tiparit la Sibiu in 1859 sub Andrei Saguna; 9) Triodion, tiparit in 1860 de asemeneai la Sibiu, tot sub Andrei Saguna; 10) Molitvelnic, 1879 tiparit de Mitropolitul Procopie al Ardealului s. a. Toate aceste carti au fost tiparite cu alfabetul chirilic. Dupa cum se poate constata, cele mai multe titluri au fost tiparite in Tara Romaneasca, la Rimnic, Buzau, Bucuresti, iar unele la Sibiu. Majoritatea cartilor au fost aduse in Valea Jiului, la , , Biserica Sinonilor”, prin intermediul calugarilor de la manastirile: Tismana si Lainici (din defileul Jiului) , cu care s-au intretinut permanente si strinse legaturi cultice, de instruire, ca si de rezistenta impotriva propagandei catolice pentru unirea cu Roma. Ca lucrurile au stat asa se poate deduce si din urmatoarea relatare:…"in scrisoarea din 1810 a Vicarului Topa, se spune ca in Petrila erau pe atunci cinci biserici de lemn dar fara nici un preot stabil pentru ca din lipsa portiunii canonice nu avea cu ce se sustine si chiar daca ar fi avut cu ce trai, nu era suferit de poporul fanatizat din partea calugarilor si a preotilor neuniti care veneau din Romania. Atfel de preoti erau unul numit Popa Gheorghe din Petrila si fiul sau Ion Murariu din Livezeni". (Cf. Dr. Iacob Radu, "Istoria Vicariatului greco-catolic al Hategului" la paginile 243, 269, 287, 336 - Preot Octavian Patrascu si prof. Cornel Hogman) .
Alte informații:Sanoni trebuie sa fi fost vre-un sat sau catun, ori vre-un crang, contopit cu localitatea Petrosani. Toponimul provine de la numele de familie "San" des intalnit printre jienii din Depresiunea Petrosani, derivat cu sufixul - oni, la fel ca si in cazul localitatilor
"Oproni" (localitate contopita cu orasul Uricani) sau
"Ononi", crang din comuna Rachitova.
In anul 1788 turcii au patruns prin pasul Vulcan si au incendiat casele si bisericile jienilor din bazinul superior al Jiului. In locul bisericilor pustiite de turci s-a construit in lunca Jiului, in crangul Sanoni, biserica de lemn, cu hramul "Sfintii Arhangheli"fiind terminata, cu podoaba picturii, in anul 1795. Tipologic face parte din grupul numeros al monumentelor de plan dreptunghiular, cu absida decrosata, poligonala cu cinci laturi (I. Cristache-Panait, op. cit. p. 170) . De remarcat elementul arhaic al luminatorului de pe latura de est, sub forma gaurii de cheie ca si imbinarile in "coada de randunica" ale absidei.
In anul 1872 spatiul edificiului a fost amplificat printr-un nou pronaos, cel vechi fiind cuprins in naos, si un pridvor, cu stalpii sculptati.
Deasupra noului pronaos a fost ridicata o clopotnita scunda, din scandura fara foisor, cu un coif scurt, piramidal, invelit cu sita.
In ultimele decenii, invelitoarea din sita a acoperisului, a fost inlocuita cu tigla.
Cu ani in urma, pe pereti se mai observau fragmente din pictura realizata, ca si tampla de popa Simion zugravul, anul savarsirii acesteia1795 fiind consemnata pe icoana de hram. (I. Cristache-Panait, op. cit. p. 171) .
Din pacate, dupa construirea bisericii din zid din apropiere, monumentul din asezarea Sanonilor a fost folosita ca si depozit de materiale de constructii pentru noua biserica, neangrijirea valorosului lacas ducand la deteriorarea grava a vesmantului pictat.
Cod Monument:HD-m-B-03413
Nr. vizualizări:2255
Data ultimei vizualizări:2019-10-21 19:14:23
Data actualizare:2019-01-14 12:29:43
Data încărcării:2006-06-25 12:11:22
Nr. Mesaje:0
Nr. Fotografii:13
Fotografi:BisericiVJ.ro: 4, Sorin Pavel: 2, Nelu_Pozaru: 2, Sylvester Nata: 2, Pavel Sorin: 1, Florin Dobrei: 1, Țetcu Mircea Rareș: 1

Clic pe fotografii pentru a le vedea in format mărit!

Data: 2016-06-17
Contor: 108

Vedere de ansamblu
Foto: Sorin Pavel

Data: 2011-07-20
Contor: 13

Vedere de ansamblu
Foto: Sylvester Nata

Data: 2011-10-12
Contor: 9

Vedere din lateral
Foto: Nelu_Pozaru

Data: 2011-11-01
Contor: 7

Vedere din lateral
Foto: Florin Dobrei

Data: 2019-01-23
Contor: 0

Vedere din lateral
Foto: Țetcu Mircea Rareș

Data: 2009-01-27
Aparat: DIGITAL F16     Digital
Contor: 12

Vedere din lateral
Foto: Pavel Sorin

Data: 2011-10-12
Contor: 9

Vedere din lateral
Foto: Nelu_Pozaru

Data: 2016-06-17
Contor: 4

Vedere din lateral
Foto: Sorin Pavel

Data: 2011-07-20
Contor: 6

Vedere din față
Foto: Sylvester Nata

Data: 2010-12-01
Contor: 8

Vedere din lateral
Foto: BisericiVJ.ro

Data: 2010-12-01
Contor: 11

Vedere din spate
Foto: BisericiVJ.ro

Data: 2010-12-01
Contor: 9

Fotografie veche
Foto: BisericiVJ.ro

Data: 2010-12-01
Contor: 7

Fotografie veche
Foto: BisericiVJ.ro