#NuVaTemeti, luati armele Sfantului Stefan: Crucea si postul

Acasă > Ştiri > Arhivă Ştiri

Timp stanga: 0,38s...

Ştiri şi Evenimente

#NuVăTemeţi, luaţi armele Sfântului Ştefan: Crucea şi postul

[2021-04-03]

de Sorin Ioniţe

Biserica a fixat la jumătatea Postului Mare o sărbătoare a Sfintei Cruci pentru ca, privind spre semnul de biruinţă a Domnului nostru Iisus Hristos asupra morţii, creştinii să aibă curaj în faţa oricărei provocări. #NuVăTemeţi este şi mesajul pe care insistă Basilica.ro în acest Post.
Privind către sfinţii români, vedem că cel mai evident promotor al Crucii ca semn de biruinţă este Sfântul Domnitor Ştefan cel Mare.
„Sfânta Cruce a fost totdeauna arma nebiruită a voievodului Ştefan”, afirmă istoricul Gh. Ghibănescu.
Şi cum putea să nu fie iubitor al Crucii domnitorul numit „Purtător de biruinţă pentru credinţă” şi chiar „Atletul lui Hristos”?
Potrivit istoricului Ştefan S. Gorovei, mai presus de tot ceea ce se exprimă prin cuvinte, există o mărturie heraldică în care Ştefan însuşi şi-a spus crezul, cu toată concizia: stema pe care şi-a fixat-o spre 1490 şi care, cu mici modificări o va purta până la moarte.
Pe aceasta este reprezentată o cruce dublă şi o dublă floare de crin, care închipuie, la rându-i, acelaşi însemn.
Stema Sf. Ştefan cel Mare. Sursa foto: Doxologia
Sfântul Ştefan a pus, aşadar, toate acţiunile sale, toate luptele şi toate strădaniile sub semnul Cinstitei Cruci.
#PostimCuSfinţii
Din spatele acestui scut al Sfintei Cruci a ieşit de atâtea ori biruitor; iar victoriile, dar şi cele câteva înfrângeri erau socotite de Ştefan ca rânduite de Dumnezeu şi de aceea, după cum spun cronicarii, el postea şi se ruga ori de câte ori se confrunta cu vrăjmaşii.
După răsunătoarea luptă de la Vaslui, de exemplu, pe care „de la singur Dumnezeu, au numărat că este… , patru zile nici o mâncare n-au mâncat, fără numai pâine cu apă” se precizează în „Cronicile României sau Letopiseţele Moldaviei şi Valahiei”.
„Am luat sabia în mână şi cu ajutorul Domnului Dumnezeului nostru Atotputernic, am mers împotriva duşmanilor creştinătăţii, i-am biruit şi i-am călcat în picioare… pentru care lucru lăudat să fie Domnul Dumnezeul nostru”, spunea sfântul domnitor.
Iar după ce a pierdut bătălia de la Războieni, tradiţia spune că s-a dus la un sihastru din împrejurimile Voroneţului, Sfântul Daniil, s-a spovedit la el şi a cerut sfat, pe care l-a ascultat întocmai.
„Cu voia lui Dumnezeu fură biruiţi creştinii de către păgâni (…) Eu şi Curtea mea am făcut ce mi-a stat în putinţă, şi s-a întâmplat ceea ce ştiţi. Pe care lucru îl socot că a fost voinţa lui Dumnezeu ca să mă pedepsească pentru păcatele mele, şi lăudat să fie numele Lui”.
Iată încă un exemplu de curaj neobosit pus pe baza puterii lui Dumnezeu. Să luăm şi noi, ca Sfântul Ştefan, armele dulci cu care creştinii autentici duc „lupta cea bună”: Sfânta Cruce, smerenia, postul, ascultarea de duhovnic şi credinţa în Dumnezeu.
*Notă: Informaţiile despre Sfântul Ştefan au fost preluate din lucrarea „Ştefan cel Mare şi Sfânt. Biserica. O lecţie de istorie”, apărută la Editura Mănăstirii Putna în 2004.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 531, Ultimul acces: 2026-04-15 08:30:16

Timp total: 0,38s...

[]:1