Sfântul Alexandru (250-328)[2006-02-26]Între numerosii sfinti cu acest nume, patriarhul Alexandru, nãscut în jurul anului 250, detine un loc de frunte în rândul marilor campioni ai credintei, fiind unul dintre protagonistii în lupta împotriva ereziei ariane. Om cu o culturã profundã, plin de zel si bunãtate, în anul 313 Alexandru a fost ales sã ocupe importantul scaun patriarhal din Alexandria Egiptului. Se pare cã însusi Arie, sfintit preot de cãtre Patriarhul Achilla (+313) la propunerea lui Alexandru, a fost unul dintre sustinãtorii sãi în alegeri.Patriarhul nou ales, în vârstã de peste 60 de ani, si-a îndreptat atentia în primul rând asupra formãrii si alegerii clericilor dintre oameni care dovedeau prin viata lor virtutile necesare. Tot el a initiat construirea bisericii Sf. Theonas, cea mai mare din oras. Dar numele sãu va rãmâne legat de construirea acelui mare zid de apãrare a dreptei credinte, la Conciliul din Niceea, împotriva revãrsãrii valului de erezii propagate de unul dintre preotii sãi, Arie. Acesta poate fi considerat un precursor al metodelor publicitare moderne: pentru a-si rãspândi teoriile sale (incomunicabilitatea lui Dumnezeu cãtre creaturi, pozitia subordonatã si intermediarã a lui Cristos între Dumnezeu si lume, negarea adevãrului cã Fiul este de o fiintã cu Tatãl), Arie a recurs la cantonete pe care poporul le cânta fãrã sã observe greselile care le cuprindeau. Alexandru a încercat sã îl readucã pe calea cea dreaptã cu blândete si pãrinteste, dar vãzând cã orice încercare este inutilã, sfântul patriarh a propus convocarea unui sinod local de episcopi, care a examinat si a respins tezele lui Arie. Arie s-a supus si a reapãrut în Palestina, unde a reusit sã se prezinte ca fiind nedreptãtit si prigonit, si a încercat sã îl discrediteze pe Alexandru. În aceastã disputã s-a amestecat însusi împãratul Constantin, care, putin cunoscãtor în probleme teologice, a sfârsit prin a lovi si în dreapta si în stânga: Alexandru si Arie au fost mustrati în aceeasi mãsurã. Neîntelegerea nu putea lua sfârsit în acest fel, si atunci Constantin, la insistentele lui Alexandru, a convocat Conciliul Ecumenic la Niceea, în Bitinia, în anul 325. În aceastã primã mare adunare ecumenicã, alãturi de Alexandru, acum bãtrân si bolnav, îl gãsim pe energicul diacon Atanasie, care îl va urma în scaunul episcopal si va duce lupta pânã la capãt. Alexandru a fost primit în triumf la întoarcerea sa în Alexandria, unde a început sã lucreze la vindecarea rãnilor produse de erezie. Cinci luni mai târziu îsi dãdea obstescul sfârsit. Data este nesigurã, dar ziua de 26 februarie 328 este sustinutã de cele mai multe documente. adaptare dupã "Vietile Sfintilor" Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice Bucuresti Sursa: www.catholica.ro Contor Accesări: 956, Ultimul acces: 2026-06-03 22:37:42
|
Timp total: 0,34s...
[]:1