© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0,34s...
Biserica Catolica il aminteste azi pe Sfântul Policarp[2006-02-23]Sfântul Policarp, Episcop de Smirna (astãzi Ismir-Turcia), l-a cunoscut de aproape pe Sfântul Apostol Ioan si pe "altii care L-au vãzut pe Domnul" si "a fost instruit de martori oculari ai vietii Cuvântului". Pentru acest motiv el ni se prezintã ca martor al vietii apostolice si ca omul traditiei vii, "Semper consonans cum Scripturis". Pasajele citate sunt luate dintr-o scrisoare a lui cãtre crestinii din Filipi, în Macedonia, care îl rugaserã sã le trimitã unele sfaturi bune si eventuale scrisori ale Sfântului Episcop de Antiohia, Ignatiu, cu care fusese prieten.Policarp era mai presus de toate un om de conducere. Nu era înzestrat cu calitãtile de scriitor si gânditor ale Sfântului Ignatiu, si nici nu dorea, asemenea acestuia, sã fie, "mãcinat" de fiarele circului pentru "a ajunge la Dumnezeu". Dimpotrivã, Policarp a stat si ascuns, "determinat de umila neîncredere în sine însusi". Descoperit într-un hambar si readus în oras, în momentul încercãrii a stiut totusi sã arate curajul senin al credintei sale. Cunoastem sfârsitul miscãtor al vietii sale datoritã unui document care poartã data anului urmãtor mortii Sfântului Policarp, "al Bisericii lui Dumnezeu cea peregrinã în Smirna cãtre Biserica lui Dumnezeu cea peregrinã în Filomelio si cãtre toate parohiile de pretutindeni ale Bisericii sfinte si catolice". Este o istorisire foarte importantã sub aspect istoric, hagiografic si liturgic. Când proconsulul Statius Quadratus îl îndeamnã sã se lepede Isus, bãtrânul Policarp, clãtinându-si capul, rãspunde: "De 86 de ani îl slujesc si nu mi-a fãcut nici un rãu, cum as putea sã-l insult pe Regele meu care m-a rãscumpãrat?" "Am putere sã poruncesc sã fii ars de viu", adãugã proconsulul. "Focul cu care tu mã ameninti - rãspunde Policarp - arde si frige un moment, dar apoi trece: eu mã tem de focul nestins al osândei vesnice". În timp ce în mijlocul amfiteatrului din Smirna era ars de viu "nu ca o carne care se prãjeste, ci ca o pâine care se coace", martirul înaltã cãtre Domnul o splendidã rugãciune, scurtã dar intensã: "Sã fii binecuvântat de-a pururi, Doamne, numele tãu vrednic de închinare sã fie glorificat de-a lungul tuturor veacurilor de cãtre Isus Cristos preotul vesnic si atotputernic, si tie, împreunã cu El si cu Duhul Sfânt, sã ti se aducã mãrire în toti vecii vecilor". Pe neasteptate, trupul ruinat de ani si suferintã cade în cenusã. "Cu toate acestea-noteazã autorul scrisorii, care recomandã sã fie cititã în toate bisericile - noi am adunat câteva oase, pe care le pãstrãm ca pe o comoarã de aur si pietre pretioase". *** Numele Policarp este un cuvânt compus din limba greacã, provenit din polykarpos, care tradus parte cu parte înseamnã "cu mult rod"- sau "rodnic", generos. adaptare dupã "Vietile Sfintilor" Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice Bucuresti Sursa: www.catholica.ro Contor Accesări: 1018, Ultimul acces: 2026-06-03 22:45:20
|
Timp total: 0,34s...
[]:1
