Mănăstirea Văcărești: S-au împlinit 41 de ani de la decizia demolării ansamblului monahal[2026-01-09]de Cristian DamianÎn data de 9 ianuarie 1985, Nicolae Ceaușescu a hotărât demolarea ansamblului monahal Văcărești. Începuturile mănăstirii se leagă de perioada domniilor fanariote din Țara Românească și Moldova. Inițiativa ridicării unui ansamblu mănăstiresc i-a aparținut Sfântului Constantin Brâncoveanu, însă răpirea și martiriul domnitorului a împiedicat realizarea sa. Ideea a fost preluată de succesorul său, domnitorul Nicolae Mavrocordat. În anul 1715, au început lucrările de construire a mănăstirii pe Dealul Văcărești, așa cum era denumită zona în epocă. Ansamblul mănăstiresc Construcția a fost finalizată în anul 1722 și a fost realizată în stil brâncovenesc. Sfințirea lăcașului de cult a avut loc 24 septembrie 1724 și a primit hramul Sfânta Treime. Din dragostea sa pentru cultură, voievodul a înființat și o școală în limba greacă și o tiparniță la Văcărești. După înzestrarea cu proprietăți funciare, obiecte de cult și privilegii domnești, Mănăstirea Văcărești a fost închinată Bisericii Sfântului Mormânt de la Ierusalim, după cum precizează istoricul Adrian Nicolae Petcu. Lăcașul de cult a fost o clădire grandioasă, având o lungime de 42 m și 17 m lățime. Interiorul era pictat în frescă pe o suprafață de 2500 metri pătrați. Mănăstirea a fost o încununare a stilului brâncovenesc din Țara Românească. În 1730, ctitorul a trecut la viața veșnică, iar lucrările au fost continuate de fiul său, Constantin Mavrocordat. Închisoarea Văcărești În urma Revoluției din 1848, Mănăstirea Văcărești a devenit spațiu al detenției pentru revoluționarii pașoptiști precum Nicolae Bălcescu, frații Golescu, Brătienii, Ion H. Rădulescu, C. A. Rosetti sau Ion Ghica. La jumătatea secolului al 19-lea, gloria ansamblului monahal a început să apună. Momentul secularizării averilor mănăstirești decis de domnitoul Alexandru Ioan Cuza a creat un nou precedent, care a transformat mănăstirea în închisoare. În detenție la închisoarea Văcărești s-au aflat și Liviu Rebreanu, Tudor Arghezi și Ioan Slavici. Deși avea regim de închisoare, biserica a funcționat până în 1948, când ultimul slujitor, părintele Dumitru Argint, a fost arestat de comuniști. Finalul Mănăstirii Văcărești Din anul 1973, închisoarea a fost dezafectată și lăcașul de cult urma să fie restaurat. În perioada 1974-1977, un colectiv de specialiști condus de arhitectul Liana Bilciurescu a restaurat partea estică. După anul 1977, Comisia Monumentelor Istorice a fost desființată, iar șantierul a fost oprit. În data de 2 decembrie 1984, după vizita lui Nicolae Ceaușescu la Mănăstirea Văcărești s-a luat decizia demolării mănăstirii. Demolarea propriu-zisă a avut loc în zilele de 11-15 decembrie 1986. Pe locul așezământului monahal se dorea construirea unui palat al justiției și, ulterior, un complex sportiv. Șantierul viitoarei construcții a fost oprit în 1990. În prezent, pe locul fostei mănăstiri se află un complex comercial. Muzeul Municipiului București păstrează fresce recuperate de la Mănăstirea Văcărești. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 159, Ultimul acces: 2026-05-20 15:03:54
|
Timp total: 0,48s...
[]:1