Sat-Şugatag :: Biserica de Lemn - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2026 BISERICI.org

eXTReMe Tracker

Biserici

Biserica de Lemn
Sat-Şugatag
 HARTA S   HARTA G   ADAUGĂ INFO   ADAUGĂ FOTO   ADAUGĂ MESAJ   FĂRĂ MESAJE 
Religie:Greco-catolic
Localitate:Sat-Şugatag (maghiara: Falusugatag)
Comună:Ocna Şugatag
Judeţ:Maramureş
Adresa:nr. 87
Cod poştal:437208
Telefon:0262... Click aici pentru a Vizualiza Telefoanele!
Adresa de e-mail:NU deţinem adresa de e-mail...
Adrese utile:www.protopopiatulsighet.ro, www.episcopiammsm.ro, www.cjMaramures.ro, mm.prefectura.mai.gov.ro
Preot:Corneştean Mihai
Hram:Sf. Cuv. Parascheva
Stil arhitectonic:Lemn
Detalii:Biserica de lemn "Cuvioasa paraschiva" a fost construita din lemn de stejar in 1642 pe temeliile unui locas mai vechi. Respecta dispozitia planimetrica si volumetria bisericilor de lemn maramuresene, cu dubla poarta si cu acces pe latura vestica, fara pridvor.
Pictura parietala dateaza din secolul al XVIII-lea si este atribuita zugravului Gheorghe din Desesti. In patrimoniul bisericii este semnalata, alaturi de carti vechi bisericesti, si o colectie de icoane pe sticla si lemn.
In cimitirul bisercii pot fi intalnite vechi cruci "rotunde".
Reînfiinţată în anul 1991, parohia a funcţionat timp de 10 ani într-o casă privată şi ulterior în faţa sfintei cruci aşezate în parcarea din faţa biserici. Între anii 2006-2011, s-a slujit alternativ cu parohia ortodoxă în biserica greco-catolică veche din localitate. Din anul 2011, programul liturgic se desfăşoară în biserică, în fiecare duminică, de la ora 9:30.
Alte informaţii:Sat-Şugatag este o veche aşezare a Maramureşului istoric, pe valea Marei, atestată documentar pentru prima oară printr-un act din martie 1360, fiind întărită proprietatea lui Dragoş din Giuleşti alături de alte cinci „villas nostras olachales” de către autoritatea regală maghiară. Biserica de lemn cu hramul „Cuvioasa Paraschiva” a fost construită în anul 1642, din lemn de stejar, pe temelia unei alte vechi biserici. Ea a fost pictată mult mai târziu, probabil în anul 1753, an însemnat în pronaos de popa Ioan. Monumentul se încadrează în tipologia bisericilor de lemn maramureşene, prezentând elementele sale caracteristice: streaşina dublă în dreptul naosului şi pronaosului, turnul cu foişorul scos în afara profilului de bază şi cu un coif prelungit în opt ape. Motivul torsadei „funia răsucită” ce încinge mijlocul pereţilor bisericii la exterior, îl regăsim şi la ancadramentul uşii, decor specific construcţiilor din lemn ce poate fi regăsit în mod frecvent şi în alte genuri practicate în creaţia populară a lemnului. Se poate stabili o apropiere între profilul cadrelor de lemn ale uşilor de la aceste biserici şi profilul cadrelor din piatră, de origine getică. Proporţiile generale ale ansamblului, verticalitatea impusă de silueta turnului, constituie, alături de elementele enumerate mai sus, tot atâtea argumente ale specificităţii estetice ce individualizează civilizaţia lemnului din Maramureş. Interiorul are ancadramentul uşii naosului bogat decorat, iar iconostasul se distinge prin uşile sale deosebite. Fragmente ale picturii interioare parietale se păstrează fragmentar în naos, respectiv în altar (sfinţii părinţi) . Dintre icoanele păstrate se pot menţiona cea a hramului „Cuvioasa Paraschiva”, realizată, semnată şi datată de către zugravul Vişovan Gheorghe în anul 1785 şi cea a Sfântului Nicolae. Între anii 1969-1970, monumentul a fost reparat prin grija Direcţiei monumentelor istorice, iar în anul 1994 a fost reacoperit cu draniţă de stejar, de către o echipă de meşteri locali.
Cod Monument:MM-II-m-A-04627
Nr. vizualizări:12649
Data ultimei vizualizări:2026-11-05 03:48:19
Data ultimei actualizări:2019-01-09 10:55:51
Data încărcării pe sit:2006-07-09 08:15:57
Nr. Mesaje:0
Nr. Fotografii:1

Clic pe fotografii pentru a le vedea ăn format mărit!

Data: 2010-01-08
Contor: 177

Vedere de ansamblu
Foto: Ţetcu Mircea Rareş