Răzvrătirea[2009-02-16]Când pacea cea universalăŞi armonia dulce, cerească, Au fost atinse de răscoală S-a încercat să o oprească. Şi Dragostea lui Dumnezeu, Şi-a Sa dreptate-au stăruit, Să-l lămurească tot mereu Pe Lucifer, cum că-i greşit. El nu a vrut însă s-accepte În convorbirile cele purtate, Că Legea-n ale ei precepte În veci, nu pot fi desfiinţate. În adunările sfinte, cereşti, În multele Consilii rânduite, Sforţările cele dumnezeeşti Au fost mereu zădărnicite. Nu a vrut să-şi recunoască Activitatea sa că-i de rebel; Şi n-a vrut să-şi amintească Dezordinea, venind de la el. Cu niciun chip, nu a primit Mesajele, ce i-au fost date, De a se-ntoarce că-i greşit În controversele-angajate. El s-a opus cu vehemenţă De-a se supune-n ascultare, Şi-a refuzat orice clemenţă A Dragostei cea salvatoare. Atunci s-a hotărât sentinţa Şi-a fost din ceruri alungat, Din locul, unde reşedinţa, El şi-o credea că şi-a fixat. Şi-n ceruri astfel s-a creat Un gol care-a adus durere, Prin îngerii, care-au urmat Drumul rebel pentru putere. Şi-astel, va fi umplut odată De-acei, ce vor fi mântuiţi, Şi vor lua locul ca răsplată În randu-acelor îngeri sfinţi. Flavius Laurian Duverna 12 Februarie, 2008. Sursa: www.InterCer.net Contor Accesări: 1124, Ultimul acces: 2026-10-02 00:16:52
|
Timp total: 0.03s...
[]:1