© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Echinocţiul de toamnă: Începutul toamnei astronomice coincide cu sărbătoarea Zămislirii Sf. Ioan Botezătorul[2026-09-22]Ştefana TotorceaEchinocţiul de toamnă, adică începutul toamnei astronomice, are loc anul acesta în noaptea de 22 spre 23 septembrie, la ora 03:05, anunţă Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din Bucureşti. Denumirea de echinocţiu vine din latinescul aequinoctium, „noapte egală”, pentru că în această perioadă ziua şi noaptea au durate aproape egale. Echinocţiul se produce când Soarele traversează ecuatorul ceresc din emisfera nordică spre cea sudică. Din acest moment, nopţile devin treptat mai lungi, iar zilele mai scurte, până la solstiţiul de iarnă. Acelaşi fenomen, altă perspectivă Specialiştii amintesc că, în Emisfera Sudică a Pământului, acelaşi fenomen astronomic reprezintă Echinocţiul de primăvară, iar durata zilelor începe acolo să crească în comparaţie cu nopţile. Data echinocţiului de toamnă variază de la an la an, dar nu cu mult: la anul va fi tot în 23 septembrie, dar la ora 09:02, iar în 2028, va avea loc în 22 septembrie, la ora 14:45. Astrele şi marile sărbători din calendarul ortodox În calendarul ortodox, găsim o serie de sărbători cu dată fixă în preajma unor fenomene astronomice. În 23 septembrie avem sărbătoarea Zămislirii Sf. Pror. Ioan Botezătorul. Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul va fi apoi celebrată în 24 iunie, în preajma solstiţiului de vară, când e cea mai lungă zi din an. La 9 luni distanţă (cu aproximaţie, căci anul acesta solstiţiul de vară a fost în 21 iunie), în 24 iunie, este marcată sărbătoarea Zămislirii Înaintemergătorului Domnului. Solstiţiul de vară reprezintă cea mai lungă zi din an. După alte şase luni, aşa cum scrie în Sf. Scriptură, este serbată Naşterea Domnului, eveniment din istoria mântuirii care a fost şi el cândva citit în stele de cei trei crai de la răsărit, deţinători ai cunoaşterii din lumea veche. Naşterea Domnului este sărbătorită în preajma solstiţiului de iarnă (21 decembrie), când în Emisfera Nordică a Pământului are loc cea mai lungă noapte din an, moment de la care ziua începe „să crească” în detrimentul întunericului nopţii, care se scurtează. Toate acestea nu înseamnă că stelele – parte a creaţiei – ne guvernează soarta sau momentele cruciale ale istoriei, ci doar că în univers există o armonie la care omul este chemat să contribuie în măsura în care vieţuieşte după voia Creatorului. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 16, Ultimul acces: 2026-10-03 05:13:58
|
Timp total: 0.03s...
[]:1
