PLEDOARIE PENTRU NATALITATE

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

PLEDOARIE PENTRU NATALITATE

[2025-01-27]

Pe 24 ianuarie, JD Vance, Vice Presedintele Administratiei Trump, a paricipat la marsul pro-viata din Washington. In discursul lui a recomandat cetatenilor sa nu isi avorteze copiii si sa contribuie la revitalizarea demografica a tarii. Din nefericire, nici un politician din Romania nu are curajul (ori dorinta) sa faca ceva similar in public in Romania.

Politicile Europei sunt anti-nataliste. Iar cind se vorbeste despre criza demografica se propune, ca unica metoda pentru resuscitarea demografica a continentului, alocarea de mai multe fonduri. Banii nu sunt totul. Banii sunt doar o parte a ecuatiei. Valorile si o cultura pro-viata, secondata de masuri pro-familie, sunt indispensabile. In vara trecuta a fost publicat un comentariu in First Things privind aceasta formula de insanatosire demografica. Autorul comentariului este Emma Waters, cercetatoare la Heritage Foundation.

Va oferim traducerea in romana, iar cei care doriti, puteti accesa textul original in engleza aici: https://www.heritage.org/marriage-and-family/commentary/pro-natalism-not-enough

***

Pro-Natalismul nu e sufficient. E nevoie de actiune

Eu şi soţul meu avem o fetiţă şi aşteptăm al doilea copil la sfârşitul acestui an, cu şase săptămâni înainte de a treia aniversare a nunţii noastre. Reprezentăm o minoritate în creştere în rândul generaţiei Z. În 1965, in Statele Unite cinci adulţi din şase cu vârste cuprinse între optsprezece şi treizeci şi patru de ani erau sau fuseseră căsătoriţi. Dupa 1970, însă, rata căsătoriilor a scăzut cu 60% (şaizeci la sută). Astăzi, aproximativ o treime din generaţia Z este pe cale să nu se căsătorească niciodată, mulţi tineri preferând să rămână în relatii instabile de concubinaj.

Ceea ce a început ca o recesiune a căsătoriei s-a transformat într-o lipsă totală de naşteri. În 2023, natalitatea a scăzut la cel mai jos nivel de 1,62 naşteri pe femeie, cu mult sub rata de înlocuire de 2,1. Viitorul Statelor Unite, împreună cu cel al oricărei naţiuni dezvoltate, cu excepţia Israelului, este ameninţat de declinul demografic. Economia, securitatea socială, pregătirea militară, îngrijirea bătrânilor, educaţia şi multe altele depind de noile generaţii de copii. La nivel individual, acest declin reflectă o realitate mult mai întunecată. Oameni fericiţi şi plini de speranţă au copii. Dacă nu avem copii, ce spune asta oare despre sănătatea naţiunii noastre?

Cauzele deficitului demografic

Cauzele acestui deficit demografic: creşterea infertilităţii în rândul bărbaţilor şi femeilor, forţa atomizantă a tehnologiei, costul ridicat al vieţii şi creşterii copiilor şi scăderea căsătoriei şi a frecventarii bisericii Avorturile au crescut, la fel şi sterilizările intenţionate, în special în rândul bărbaţilor şi femeilor tinere. Fiecare dintre aceşti factori, individual şi concertat, a dus la ceea ce sociologii numesc o cultură „neprietenoasă a familiei” în care copiii sunt văzuţi ca impoziţii sau, în cel mai bun caz, bunuri de lux.

Pro-natalismul, o mişcare împotriva scăderii naşterilor, atrage atentia presei, si are si campioni proeminenţi precum Elon Musk. Deşi ar trebui să fim mulţumiţi de această directie, ar trebui să distingem între „simplii pro-natalişti”, care pur şi simplu doresc să vadă mai mulţi copii născuţi, si cei care acordă prioritate formării familiei ca bază pentru creşterea natalităţii. Simplii pro-natalişti pot servi drept aliaţi excelenţi împotriva culturii noastre anti-copil, dar lipsa de preocupare pentru formarea familiei riscă să perpetueze chiar patologiile sociale care au dat naştere penuriei la naştere în primul rând.

Trecând cu vederea scăderea anterioară a ratei căsătoriei mamă-tată, criza fertilităţii este redusă la o problemă naţională de acţiune colectivă pe care să o rezolve altcineva. Simplul pronatalism tinde, de asemenea, să privească copiii şi mamele lor ca mijloace pentru un scop mai mare: salvarea lumii, a naţiunii, a economiei sau a găsi un sens în viaţa cuiva. După cum arată eşecul eforturilor Chinei de a creşte numărul de naşteri, instrumentalizarea maternităţii în acest fel poate de fapt descuraja femeile de la naştere. O astfel de instrumentalizare susţine chiar argumentele antinataliste conform cărora naşterea tratează copiii ca pe un produs pentru propriile modele şi nu poate obţine consimţământul pentru a le aduce la viaţă.

Pronatalismul tehnocratic

Pronataliştii tehnocraţi doresc adesea să creeze un anumit tip de copil: un copil sănătos, un copil inteligent sau un copil „dorit”. Într-adevăr, odată cu extinderea tehnologiei de selecţie genetică embrionară şi potenţialul uterului artificial sau al gametogenezei in vitro - o procedură experimentală care modifică genetic ADN-ul oricui în gameţi viabili - părinţii pot folosi tehnologia pentru a-şi personaliza viitorii copii. Acest pro-natalism de tip „Silicon Valley” exploatează dorinţa unui părinte de a creşte copii sănătoşi şi fericiţi, oferindu-le o promisiune falsă de control. După cum avertizează eticianul anglican Oliver O'Donovan în Begotten or Made?, „o fiinţă care este „făuritorul” oricărei alte fiinţe este înstrăinată de ceea ce a făcut el, transcenzând-o prin voinţa sa şi acţionând ca legea fiinţei sale. ” Copiii care sunt „făcuţi” nu mai sunt priviţi de „fabricatorul” lor ca cadouri, scopuri în sine, ci ca bunuri de lux.

Reducerea bebeluşilor la unul dintre diversele bunuri concurente - un copil, un iaht sau o casă - întăreşte neînclinaţia societăţii noastre de a-i aprecia ca scop. În ceea ce priveşte bunurile de larg consum, copiii sunt riscanţi, dificili şi consumă mult timp. Studiile arată că cel mai mare motiv pentru care femeile întârzie sau renunţă la naştere este dorinţa lor de petrecere a timpului liber, cum ar fi vacante, sau preferinţa pentru independenţa personală, cum ar fi libertatea de a se concentra pe hobby-uri sau cariere.

Propria mea fiică are cincisprezece luni. Pe măsură ce mă bucur de creşterea ei de la un nou-născut la un copil fericit, care merge pe jos, sunt uimita de cât de uşor este pentru această mentalitate să ma influenţeze. Sunt tentata să o văd pe fiica mea ca pe un accesoriu preţios care ar trebui să se încadreze perfect în propria mea viaţă, program şi obiective. Apoi, sunt surprinsa sau frustrata când nevoile ei intră în conflict cu preferinţele mele.

Civilizatie si demografie

Civilizaţia depinde de faptul că indivizii recunosc că construirea unei familii şi îngrijirea copiilor este o parte esenţială a vietii umane. Promovarea căsătoriei, care este în mod constant cel mai bun predictor al natalităţii, este cea mai sigură strategie pe termen lung pentru a inversa scăderea fertilităţii. Recesiunea căsătoriei – care a avut loc pe măsură ce divorţul, convieţuirea, si paternitatea monoparentală au devenit norma – a precedat criza fertilităţii din Statele Unite. Pe măsură ce mai puţine familii formau relaţii stabile, de lungă durată, numărul copiilor născuţi în clasele mijlocii şi superioare a început să scadă. Astăzi, rata natalităţii în rândul bărbaţilor şi femeilor căsătorite a rămas constantă din anii 1990, cu excepţia unei scăderi modeste în perioada 2016-2020.

Scăderea generală a numărului de copii este rezultatul amânării sau renunţării la căsătorie a mai multor adulţi. Pentru a rezolva criza de fertilitate, nu ar trebui să ne concentrăm pur şi simplu pe crearea mai multor copii, trebuie să ne concentrăm pe crearea de căsătorii mai sănătoase între bărbaţi şi femei.

În plus, copiii se descurcă cel mai bine în familiile de mamă-tată căsătoriţi, unde sunt conectati biologic cu ambii părinţi. Astfel de copii sunt mult mai puţin probabil să fie săraci, să comită crime, să abandoneze şcoala şi să sufere de depresie şi alte probleme psihologice. Pe măsură ce protejăm „pachetul” căsătoriei, sexului şi procreării, copiii se bucură de mai multe oportunităţi de a înflori ca extensii naturale ale căsătoriei.

Este adevărat că mai mulţi bebeluşi ajută la rezolvarea multor probleme legate de economie, securitate socială, pregătire militară, educaţie şi fericire. Cu toate acestea, aceste rezultate nu trebuie să fie principalul motiv pentru care încurajăm oamenii să aibă copii. Pentru a privi corect şi încuraja natalitatea, trebuie să onorăm şi să primim copiii sub formă de daruri, indiferent de abilităţile sau sănătatea lor. Acest lucru nu numai că asigură o postură de umilinţă în timpul naşterii, dar protejează împotriva unei mentalităţi culturale în care adulţii pot acţiona asupra copiilor ca obiecte sau soluţii la alte probleme.

Emma Waters este Cercetator Asociat la Centrul Richard şi Helen DeVos Pentru Viaţă, Religie şi Familie de la Fundaţia Heritage.

Sursa: www.alianta-familiilor.ro

Contor Accesări: 248, Ultimul acces: 2026-09-30 11:57:35

Timp total: 0.04s...

[]:1