Hram în Eparhia Clujului | Sfântul Ştefan a întemeiat Mitropolia din Feleac şi Episcopia din Vad - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2026 BISERICI.org

eXTReMe Tracker

Ştiri şi Evenimente

Hram în Eparhia Clujului | Sfântul Ştefan a întemeiat Mitropolia din Feleac şi Episcopia din Vad

[2020-07-03]
de Ştefana Totorcea

Înaltpreasfinţitul Părinte Andrei a oficiat joi Sfânta Liturghie la altarul de vară al Mănăstirii „Ştefan Vodă” de la Vad, ctitorie a sfântului voievod moldav. Cu acest prilej, ierarhul a amintit că domnitorul a înfiinţat Mitropolia din Feleac şi Episcopia din Vad.
„În ceea ce ne priveşte pe noi, cei din această Arhiepiscopie, nu uităm să spunem că Sfântul Voievod Ştefan a întemeiat Mitropolia din Feleac şi Episcopia din Vad. După Unirea cea Mare, s-a reînfiinţat Eparhia noastră, iar numele pe care i l-a dat Episcopul Nicolae Ivan, reîntemeietorul acesteia, a fost: Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului”, a spus Părintele Mitropolit.
Episcopiile româneşti la Vad şi Feleac şi ctitoriile bisericeşti ale lui Ştefan cel Mare în Transilvania au fost favorizare de alianţa acestuia cu Matia Corvin în 1475, prin care voievodul primea proprietăţi în Transilvania, la Ciceu şi Cetatea de Baltă.
La Vad era mănăstire încă din secolul al XV-lea, care a funcţionat ca centru episcopal, de unde vine şi denumirea actuală a Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului. Înaltpreasfinţitul Părinte Andrei a reactivat Mănăstirea „Ştefan Vodă” de la Vad în 2011, pentru a administra biserica monument istoric ctitorită de Ştefan cel Mare acolo.
„Sfântul Ştefan cel Mare rămâne un exemplu de credinţă în Dumnezeu, de dragoste faţă de Biserică şi faţă de neamul nostru. E nevoie de acest exemplu în vremurile noastre când parcă slăbeşte dragostea faţă de neam şi ţară, faţă de credinţă şi cele sfinte”, a spus în omilia sa Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului.
„Sfântul Ştefan cel Mare a dus 36 de războaie, dintre care 34 le-a câştigat. A construit 44 de mănăstiri şi biserici în ţară, dar a ajutat şi mănăstirile de la Sfântul Munte Athos, în special Mănăstirea Zografu, unde se păstrează steagul cu icoana Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă, al Sfântului Ştefan cel Mare”, a adăugat ierarhul.
În Transilvania mai există o biserică ctitorită de Ştefan cel Mare: Biserica din Feleac, cu hramul „Sfânta Cuvioasă Paraschiva”, construită în jurul anului 1488. Reînfiinţarea Mănăstirii de la Feleac s-a hotărât în 1991, din dorinţa enoriaşilor şi la cererea Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, păstorită atunci de Arhiepiscopul Teofil Herineanu.
Prezenţa lui Ştefan cel Mare în Transilvania era bine văzută în epocă. Saşii braşoveni îl chemau pe domnul Moldovei la 26 aprilie 1478 „cu mare dor şi dragoste… să facă bunătatea să se apropie de această ţară”, ca să o apere de pericolul otoman.

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 607, Ultimul acces: 2026-10-08 14:30:30