PS Vasile de sărbătoarea Fericiţilor martiri[2020-06-02]Se împlineşte un an de când Papa Francisc i-a beatificat, la Blaj, pe cei 7 Episcopi martiri, morţi în închisorile comuniste pentru faptul că nu şi-au trădat credinţa, iar Sinodul Episcopilor greco-catolici din România au ales data de 2 iunie ca dată a sărbătorii închinată lor. Despre darul credinţei a fost şi cuvântul de învăţătură pe care Preasfinţitul Vasile l-a rostit la finalul Vecerniei de luni, 1 iunie. A amintit cuvintele Cardinalului Iuliu Hossu, care deseori spunea, atunci când, în închisoare, i se cerea să îşi lepede credinţa: „Credinţa noastră este viaţa noastră!”. Episcopii martiri şi-au trăit viaţa „într-o coerenţă desăvârşită şi într-o iubire nestrămutată faţă de Cristos şi faţă de Biserica sa”, a afirmat Preasfinţitul.De anul acesta, alături de ceilalţi sfinţi martiri din calendar, avem şi sărbătoarea Sfinţilor martiri greco-catolici, care, de acum au devenit mijlocitorii Bisericii noastre locale către Dumnezeu. Sfânta Liturghie din ziua sărbătorii a fost celebrată, conform normelor în vigoare, în faţa bisericii Sfânta Maria. Au celebrat, împreună cu Preasfinţitul Vasile: pr. Mircea Indrea, pr. Iacob Talpoş şi pr. Mihai Şimonca. Preasfinţitul Vasile şi-a început predica din ziua sărbătorii, vorbind despre sentimentul de bucurie care se respiră cinstindu-i pe martiri: „Astăzi suntem în sărbătoarea Sfinţilor Ierarhi Martiri greco-catolici români. Este o zi de sărbătoare şi o zi de bucurie, pentru că privirile noastre sunt îndreptate spre gloria cerească. Sărbătoarea este luminoasă pentru că puterea credinţei străluceşte la fel ca şi soarele. Ochii fiilor, a credincioşilor Bisericii Greco-Catolice, astăzi sunt îndreptaţi spre cer, acolo unde pot să vadă în gloria lui Dumnezeu pe cei 7 Episcopi greco-catolici români, care au mărturisit până la sfârşitul vieţii lor crezul Bisericii pe care au slujit-o cu devotament şi cu iubire…” În urmă cu un an, Episcopii martiri au fost vestiţi în faţa naţiunii întregi, ca „mărturisitori, martiri, exemple de credinţă, cei care au rămas statornici în credinţa lor, în ciuda tuturor dificultăţilor, greutăţilor, suferinţelor şi prigoanelor pe care au trebuit să le îndure. Aceasta pentru că l-au iubit pe Isus Cristos, Păstorul cel mare, pentru că au iubit Biserica, pentru că au iubit adevărul, dreptatea şi nu s-au înclinat în faţa niciunei puteri adverse, nu au cedat atunci când credinţa le-a fost pusă la încercare. Dimpotrivă, prin rugăciune în închisori, prin statornicie şi fidelitate, şi-au continuat mărturisirea şi trăirea de credinţă într-un mod desăvârşit”. Cum s-a întâmplat ca aceşti Episcopi martiri să ajungă la gloria cerească, moment atât de fericit, unic şi care va rămâne veşnic, pentru că este trecut de acum în calendar şi de acolo nimeni nu îl va mai şterge? Această zi glorioasă, de bucurie, ne invită să privim spre viitor, pentru că atunci când bobul de grâu cade şi moare, va rodi însutit. Aşa ne spune Mântuitorul Cristos, aşa orice jertfă martirică, ce a căzut în pământ, dăruindu-şi viaţa lui Dumnezeu, aduce rod şi roadele sunt spirituale; iar ele se revarsă asupra tuturor: în primul rând, a celor care îi cunosc, a celor care îi cinstesc, a celor care se roagă prin mijlocirea lor. Dar aceste roade se revarsă asupra întregului popor, asupra poporului din care ei provin şi a celor care nu îi cunosc, care îi ignoră sau a celor care încă nu îi respectă, a celor care i-au persecutat. Acest lucru îl regăsim în memoriile lor, în special ale Cardinalului Iuliu Hossu, care consemnează faptul că s-au rugat pentru cei care i-au persecutat… Este o atitudine puternică de credinţă şi de virtute a oamenilor care rămân ancoraţi în harul lui Cristos”. Cu ocazia sărbătorii, a fost expusă şi racla cu osemintele Fericiţilor Episcopi Vasile Aftenie, Ioan Bălan şi Iuliu Hosu, împreună cu „un pumn de ţărână” din cimitirul de la marginea oraşului Gherla, unde se ştie că este înmormântat Fericitul Episcop Martir Alexandru Rusu. După evenimentul beatificării Episcopilor martiri, racla se face pelerină la evenimentele eparhiale şi este un simbol al istoriei noastre spirituale. (Biroul de presă al Eparhiei de Maramureş) Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 712, Ultimul acces: 2026-10-08 06:11:18
|
Timp total: 0.04s...
[]:1