Hramul Catedralei Patriarhale | Sf. Constantin este fondatorul Europei creştine, spune PS Varlaam Ploieşteanul

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.06s...

Ştiri şi Evenimente

Hramul Catedralei Patriarhale | Sf. Constantin este fondatorul Europei creştine, spune PS Varlaam Ploieşteanul

[2020-05-21]

de Ştefana Totorcea

În omilia rostită cu ocazia serbării hramului Catedralei Patriarhale, Episcopul vicar Varlaam Ploieşteanul a explicat de ce Sfântul Împărat Constantin cel Mare este socotit întocmai cu apostolii şi reprezintă un model de lider creştin.
Prin Edictul de la Milano (313), acesta a permis libertatea tuturor religiilor în Imperiul Roman, despovărând astfel creştinii de permanenta ameninţare a persecuţiilor. El a creat condiţiile pentru unificarea dreptei credinţe, convocând Primul Sinod Ecumenic la Niceea, când Sfinţii Părinţi au stabilit Simbolul de Credinţă.
Domnia sa „a însemnat un nou început în istoria umanităţi, a marcat o despărţire a civilizaţiei europene de cultura şi mentalitatea păgână”, a spus Episcopul vicar, citându-l pe filosoful Constantin Noica, care afirma că civilizaţia europeană începe la Niceea.
Împăratul a realizat şi „o adevărată revoluţie socială”, a mai spus ierarhul, creştinând legea şi instituţiile, „oferind drepturi minorităţilor, dăruind libertate de conştiinţă tuturor oamenilor şi punând bazele noii civilizaţii europene”.
Citeşte şi: Arhim. Paisie Teodorescu: Catedrala Patriarhală – istorie şi actualitate
Preasfinţitul Părinte Varlaam a enumerat câteva schimbări uriaşe făcute de împărat:
a pus crucea şi monograma lui Hristos pe steagul imperiului şi pe coifurile soldaţilor;
„a dezbrăcat” Cultul Împăratului de semnificaţiile idolatre, păstrând doar aspectul politic-administrativ şi transformând templele dedicate acestuia în locuri publice de recreere;
a eliminat din legile penale pedepsele care contraveneau învăţăturii creştine despre demnitatea omului creat după chipul lui Dumnezeu (răstignirea, zdrobirea picioarelor, însemnarea sclavilor sau prizonierilor cu fierul roşu);
a interzis jocurile sau luptele sângeroase şi mortale cu gladiatori;
episcopii şi preoţii au primit dreptul de a proclama libertatea sclavilor;
a preferat creştini în armată şi administraţie, pentru virtuţile lor morale;
a ridicat instituţia căsătoriei „la rangul pe care l-a avut în rai, când Dumnezeu a creat pentru Adam pe femeia sa, Eva, legătură care a fost binecuvântată de Mântuitorul prin prezenţa Sa la Cana Galileei”;
a iniţiat lucrarea filantropică a Bisericii, pentru bătrâni, bolnavi, orfani, văduve, străini;
a determinat retrocedarea locaşurilor de cult şi a bunurilor confiscate de la creştini în timpul persecuţiilor, sau despăgubirea acestora pentru ele;
a reconstruit, din averea personală şi din vistieria statului, biserici distruse în timpul persecuţiilor, şi a ctitorit altele noi;
a chemat din exil pe episcopi, preoţi şi creştini.
„Cel mai mare gest pe care l-a făcut pentru a arăta despărţirea sa de trecutul păgân al imperiului a fost mutarea capitalei de la Roma, oraş profund păgân, în vechea cetate Byzantion, din Asia Mică”, a spus Episcopul-vicar. Acesta avea să se numească apoi Constantinopol, după numele împăratului.
Credinţa şi zelul cu care Sfânta Elena, cea care l-a născut şi l-a crescut pe împărat, a descoperit Crucea lui Hristos şi a ctitorit primele biserici din Ţara Sfântă, precum şi reformele pe care fiul ei le-a făcut „ne arată convertirea autentică şi profundă a Sfântului Constantin”, a spus ierarhul.
Acesta a oferit un model autentic de conducător creştin, preocupat atât de bunăstarea materială, cât şi spirituală a poporului. Multe capete încoronate i-au urmat exemplul, a afirmat Preasfinţitul Părinte Varlaam, evocându-l pe Sfântul Constantin Brâncoveanu, care a purtat numele marelui împărat şi a fost martirizat chiar în oraşul pe care acesta l-a întemeiat.
În galeria sfinţilor români care i-au călcat pe urme se află şi Sfântul Voievod Neagoe Basarab, „un conducător creştin isihast”, precum şi Sfântul Voievod Ştefan cel Mare, care „a construit o mulţime de biserici şi de mănăstiri şi a apărat cu sabia în mână, ca oarecând Constantin, lumea creştină de năvălirea hoardelor păgâne”.
Ierarhul şi-a încheiat cuvântul cu îndemnul de a ne inspira din viaţa acestor înaintaşi şi de a prelua de la ei „râvna pentru Biserică, dragostea pentru creştini, fidelitatea faţă de Hristos şi cinstirea Crucii Lui”.
Catedrala Patriarhală
Lăcaşul de cult cu hramul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” este ctitoria domnitorului Constantin Şerban Basarab (1654-1658).
Catedrala a fost sfinţită de Patriarhul Macarie al Antiohiei şi al Întregului Orient, împreună cu Mitropolitul Ştefan al Ţării Româneşti şi cu episcopii de Râmnic şi de Buzău.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 792, Ultimul acces: 2026-10-07 10:07:39

Timp total: 0.06s...

[]:1