Marşul pentru viaţă 2020 online Iaşi | A ajuta copiii să se nască, exerciţiu de iubire şi proiect de ţară

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.09s...

Ştiri şi Evenimente

Marşul pentru viaţă 2020 online Iaşi | A ajuta copiii să se nască, exerciţiu de iubire şi proiect de ţară

[2020-05-20]

de Ştefana Totorcea

Marşul pentru viaţă 2020 online Iaşi s-a desfăşurat luni seară pe platforma Streamyard şi a fost distribuit în direct pe pagina de Facebook Doxologia. Organizatorul, Pro Vita Iaşi, a invitat două mame şi trei experţi – în drept, psihologie şi medicină – să dea mărturie despre maternitate şi paternitate, naşterea de copii şi drepturile copilului.
„Copiii adoptaţi sunt copii născuţi în inimile noastre şi sunt la fel de iubiţi ca toţi copiii din lumea aceasta, pentru că fiecare copil e o minune, e o poveste nouă şi trebuie să o lăsăm să vină în viaţa noastră”, a spus Iustina Irimia-Cenuşă, specialist în conservarea şi promovarea patrimoniului cultural nematerial. Ea a vorbit în calitate de mamă a unei fetiţe adoptate, pledând pentru schimbarea prejudecăţilor din societate în ceea ce priveşte adopţia.
„Le mulţumesc mamelor, care, chiar dacă nu au posibilitatea să crească şi să întreţină aceşti copii, le dau dreptul la viaţă, astfel încât, prin adopţie, ei să poată beneficia de o şansă la o creştere aleasă”, a adăugat ea.
Roxana Afloarei este mama unui copil diagnosticat in utero cu dizabilităţi, care a trecut la cele veşnice după numai trei zile de la naştere. Ea a oferit o mărturie de puternică trăire ortodoxă. După ce copilul a fost diagnosticat cu sindrom Down şi apoi cu o complicaţie care punea sarcina în pericol, părinţii au fost anunţaţi că au „opţiunea” avortului, dar au refuzat.
„Cred că a da naştere copilului nu este o alegere, ci o misiune. Ai primit în dar tu, ca femeie, această misiune de a aduce pe cineva în lume. Nu ştii cine sau ce va fi”, spune Roxana Afloarei. Băieţelul ei, Teodor, născut cu multe sacrificii, a trăit trei zile, dar ea a afirmat că „a meritat suferinţa din timpul sarcinii, banii cheltuiţi cu el în spital şi toată jelirea şi suferinţa de după”.
„Copilul nostru din cer ne-a învăţat ce este iubirea”
Mama adaugă că acest copil le-a dat o mare lecţie de viaţă părinţilor: „Teodor ne-a unit într-un fel… În afară de taina cununiei, nu ştiu dacă mai există ceva la fel de puternic. A fost o lăsare a noastră deoparte, ca să mergem înainte pentru Teodor. Ne-a făcut să ne iubim mai mult. Cred că abia acum am descoperit amândoi ce este iubirea cu adevărat. Teodor ne-a învăţat iubirea cea frumoasă”.
Mărturia ei a precedat lansarea site-ului fratelemeudincer.ro, dedicat părinţilor care au pierdut un copil prin avort spontan sau la naştere. Emanuel Buta, doctorand al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iaşi, a prezentat proiectul, explicând că una din patru sarcini sfârşesc astfel şi era mare nevoie de o platformă pentru părinţii afectaţi, mai ales pentru mame.
Una din cerinţele Marşului pentru viaţă este posibilitatea legală ca mama să poată primi, la cerere, trupul copilului pierdut în acest fel. Ea va putea depăşi mai uşor doliul oferindu-i copilului o înmormântare adecvată pentru o fiinţă umană. Aceasta este posibil în Austria, Cehia, Olanda şi Slovacia, dar legea română încă tratează copiii pierduţi înainte de naştere sau la naştere ca pe deşeuri biologice.
Legea internaţională nu prevede un aşa-zis „drept la avort”
Lois McLatchie, avocat ADF International, organizaţie acreditată la ONU (Geneva), a oferit perspectiva juridică pro-viaţă. Deşi legislaţia internaţională are prevederi protectoare pentru viaţa şi drepturile copiilor, inclusiv ale celor nenăscuţi (de exemplu, Convenţia ONU cu privire la Drepturile Copilului – 1989), majoritatea ţărilor nu le aplică în cazul copiilor nenăscuţi, a spus aceasta.
Avortul afectează în mai multe feluri, a explicat avocatul:
discriminează femeile, pentru că le permite bărbaţilor să renunţe la îndatorirea lor de a proteja şi le obligă pe femei să aleagă între maternitate şi carieră. „Ştim că avortul nu este o preferinţă. Când femeile apelează la clinica de avort, o fac în disperare de cauză, fiindcă nu beneficiază de sprijin adecvat”.
discriminează copiii pe criteriu de stadiu al dezvoltării, pe criteriu de dizabilitate (diagnosticată înainte de naştere) şi pe criteriu de sex: în ultimele cinici decenii, 23 de milioane de fetiţe nu s-au mai născut din această cauză.
discriminează bărbaţii, pentru că îi elimină din procesul de decizie cu privire la copil: „Cum v-aţi simţi să ştiţi că viaţa copilului vostru este sacrificată fără să puteţi interveni în niciun fel? Din păcate, este valabil în cazul multor taţi din România”, a spus Lois McLatchie.
„Mişcarea pro-viaţă se luptă cu această cultură care împovărează femeile, erodează paternitatea şi eşuează în privinţa protecţiei copiilor”, a mai spus vorbitoarea. Ea a îndemnat românii să rupă tăcerea din jurul subiectelor pro-viaţă şi să fie alături de femeile care aleg viaţa pentru copiii lor.
Consilierea pre-avort şi un proiect de ţară
Roxana Jilavu, psihoterapeut voluntar la Departamentul Pro Vita, a explicat rolul psihologului în consilierea pre-avort şi post-avort. Sunt procese diferite.
În primul, psihologul însoţeşte femeia în procesul de decizie, fără prejudecăţi şi fără să încerce să o influenţeze. Oricum nu ar fi posibil, decizia îi aparţine femeii, iar rolul psihologului este doar să asculte. Consilierea se opreşte odată cu decizia femeii de a renunţa la sarcină sau este înlocuită cu terapie de susţinere în timpul sarcinii, dacă femeia păstrează copilul.
În ceea ce priveşte terapia post-avort, abordarea este diferită şi de lungă durată. „Se lucrează mult în profunzime, la rădăcină”, a explicat Roxana Jilavu. „Ce anume a făcut-o pe femeie vulnerabilă şi a determinat decizia de a renunţa la sarcină?”
Seria de discursuri şi prezentări s-a încheiat cu Gabriel Martinescu, managerul Spitalului de Obstetrică şi Ginecologie „Elena Doamna” din Iaşi, unul dintre cei mai tineri manageri de spital din ţară. El a subliniat că avortul este principala cauză de mortalitate din lume şi a evocat statisticile care arată depopularea României.
„Aceste date ne încurajează să lucrăm activ, să susţinem soluţii pentru această situaţie”, a spus el. O astfel de soluţie, la nivel mic, în spitalul pe care îl conduce, a fost deschiderea, în colaborare cu Pro Vita Iaşi, a unui cabinet de consiliere pre-avort.
O altă propunere a Marşului pentru viaţă este crearea unei reţele naţionale de astfel de centre de consiliere şi sprijin pro-viaţă. Ar putea fi cel mai bun proiect de ţară la ora actuală.
Marşul pentru viaţă România şi Republica Moldova s-a mutat online după ce restricţiile legate de pandemie au impus anularea tuturor evenimentelor publice. Duminică a avut loc Marşul pentru viaţă 2020 Bucureşti online.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 745, Ultimul acces: 2026-10-08 07:47:04

Timp total: 0.21s...

[]:1