© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
IRESPONSABILITATE SI AROGANTA: CAUZELE DEZASTRUOASEI PANDEMII COVOID-19 IN SPANIA[2020-05-01]Până în prezent, ţara care a fost afectată cel mai grav de coronavirus a fost Spania. Spania e pe locul doi in lume privind numarul infectarilor. A întrecut de mult Italia la numărul infectărilor (237.000), iar la numărul persoanelor decedate, peste 24.000, se apropie de Italia (peste 27.000). În Spania, procentul celor morţi de coronavirus e de aproximativ 10%, iar în Italia de 13%. (În România e 5,3%).Ce explica tragedia Spaniei? De ce e cazul Spaniei deosebit? Pentru că pandemia a venit peste Spania subit, s-a extins mai rapid decât în alte ţări europene şi a găsit-o nepregătită. Şi asta cu toate că Spania se mândrea, cu câţiva ani în urmă, că are cel mai avansat sistem de asistenţă medicală din lume. Care au fost cauzele care au dus Spania în aceasta situaţie de dezastru? Recent am dat peste două articole care discută subiectul, unul din New Yorker, iar al doilea din New York Times. Articolul din New York Times e scris de un jurnalist spaniol. [https://dnyuz.com/…/spains-lethal-secret-we-didnt-have-the…/] La ora actuală, Spania e guvernată de un guvern de coaliţie socialist. Spania este una dintre cele mai polarizate, politic vorbind, ţări din Europa. Coaliţiile de guvernământ se prăbuşesc frecvent, alegerile sunt şi ele frecvente, iar stabilitatea politică a Spaniei suferă. La fel economia şi, inevitabil, oamenii. Guvernul actual „progresist” al Spaniei, însă, s-a dovedit a fi în întregime incapabil de a preveni pandemia şi de a o stopa. Cazul Spaniei este unul foarte tragic, care merită compasiunea şi simpatia noastră. Dar nu trebuie să evităm şi lecţia pe care o învăţăm de la spanioli. Când te confrunţi cu o pandemie, iresponsabilitatea, ignoranţa (ori, am putea chiar spune, prostia) şi aroganţa au consecinţe. Prostia autorităţilor şi extremiştilor spanioli a fost evidentă pe 8 martie, când zeci de mii de persoane, în speţă feministele şi tot felul de radicali aparţinând unei game ideologice „progresiste” vaste, au descins pe străzile Madridului şi în alte oraşe din Spania să sărbătorească Ziua Internaţională a Femeii. Sărbătoarea aceasta e, fără îndoială, legitimă, avându-şi originile în preocupările legitime ale femeilor că sunt marginalizate în societate. Din nefericire, la fel cum s-a întâmplat şi cu alte evenimente şi sărbători de bun simţ, mişcările sociale din ultimele decenii, în principal „minorităţile sexuale” şi cele feministe, au deturnat Ziua Internaţională a Femeii. Ea a devenit, în toată lumea, o ocazie pentru diverse grupuri vocale, anti-familie, anti-căsătorie şi anti-bărbaţi, să descindă cu milioanele pe străzile Occidentului pentru a ataca familia, căsătoria, bărbaţii, creştinii şi persoanele cu principii tradiţionale. Din nefericire, Spania este unul dintre exemplele mai radicale. În materiale prezentate anterior am discutat afirmaţiile ministrului educaţiei din Spania, potrivit cărora familiile tradiţionale care se opun educaţiei sexuale sunt „familii homofobe”. Feminismul infecteaza Madridul Revenind la 8 martie, străzile Madridului au fost împânzite de zeci de mii de radicali anti-familie, în speţă feministe şi „minorităţi sexuale”, scandând, la unison, lozinci de genul „a rapist in your path” şi „the real epidemic is patriarchy”. Prima lozincă insinua că fiecare bărbat e suspect, deoarece bărbaţii sunt înclinaţi să violeze femeile. În consecinţă, femeile erau atenţionate să se ferească de bărbaţi sau să-i privească cu suspiciune. A doua lozincă e uşor de priceput. Epidemia de care trebuie să ne ferim, strigau feministele, nu e coronavirusul, ci bărbaţii. Pe lângă Madrid, sute de demonstraţii similare au avut loc în toată Spania în aceeaşi zi. Formaţiuni conservatoare de dreapta au ieşit şi ele în stradă pentru a contracara demonstraţiile feministelor. La demonstraţia din Madrid a participat şi Prima Doamnă a Spaniei, Vicepreşedintele Spaniei, mai mulţi miniştri şi politicieni influenţi. În după-amiaza aceleaşi zile, o zi de duminică, stadioanele Spaniei erau pline de fani care urmăreau fără îngrijorare meciurile de fotbal. Sute de mii au demonstrat pe străzile Spaniei dimineaţă, înghesuiţi ca sardinele, şi sute de mii au stat, tot ca sardinele, pe stadioanele Spaniei după-amiază. Incepe avalansa Primul caz de infecţie cu coronavirus în Spania a fost raportat pe 31 ianuarie. După cum vă puteţi aştepta, avalanşa a început pe 9 martie, fără ca autorităţile să o mai poată controla. Azi s-a ajuns la punctul în care Spania pare să fi capitulat. Datele statistice privind impactul COVID-19 în Spania ne îngrozesc. E rău în România, dar şi mai rău în Spania, ţară care, cu ani în urmă, a fost declarată de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii ca având cel mai bun sistem de asistenţă medicală din lume. Situaţia Spaniei e tragică, fără îndoială, iar spaniolii au nevoie de compasiunea şi simpatia noastră. Pe 8 martie, sute de mii de spanioli au ignorat, în mod intenţionat, recomandările autorităţilor, ieşind pe străzi pentru a sărbători Ziua Internaţională a Femeii, iar apoi, după-amiaza, sute de mii au umplut stadioanele de fotbal. De atunci, avalanşa virusului începută pe 8 martie a scăpat de sub control. Conform articolului din New Yorker, pe 31 ianuarie, 21 de spanioli au fost repatriaţi din Wuhan (China) şi puşi în carantină. În aceeaşi zi, a fost anunţat primul caz oficial de coronavirus în Spania. După 2 săptămâni, numărul a crescut la 2.000, iar pe 9 martie a ajuns la 4.000. În săptămâna lui 9 martie, au fost testaţi pozitiv de COVID-19 Prima Doamnă a Spaniei, trei miniştri şi liderul mişcării spaniole de dreapta. Toţi au participat la demonstraţiile din 8 martie. [Link: https://www.newyorker.com/…/from-the-streets-to-the-nursing…] Mor virstnicii in azilele de batrini Începând cu săptămâna lui 9 martie, majoritatea pacienţilor din spitale au fost evacuaţi şi înlocuiţi cu persoanele afectate de coronavirus. La data respectivă, aproximativ 700.000 de spanioli aşteptau să fie operaţi. Nimeni nu ştie ce s-a întâmplat cu aceşti oameni, dacă unii dintre ei au murit şi câţi. Cadrele medicale au fost şi ele infectate. Conform articolului, cadrele medicale din Spania constituiau 15% din toate infectările din Spania la mijlocul lui aprilie, iar 23 de medici au murit de coronavirus. La fel ca în toate ţările occidentale şi România, kiturile pentru testarea populaţiei erau puţine, măştile la fel, ventilatoarele în număr mic, şi cadrele medicale foloseau pungi de plastic pentru a se proteja de virus. Numărul celor testaţi era, de asemenea, mic, de doar 30.000 de persoane. Jumătate de milion de kituri pentru testarea populaţiei au fost aduse din China, dar fiind defecte nu au putut fi folosite. Medicii au încetat să se mai ocupe de persoanele de peste 75 de ani infectate, lăsându-i pe aceştia să moară. Un medic spaniol declara presei, „they are left to die, it's very difficult, but it is the reality / sunt lăsaţi să moară, e foarte dificil, dar asta e realitatea”. În toată Spania erau doar 4.400 de paturi de terapie intensivă, în timp ce Germania avea 28.000. Pentru a combate virusul, autorităţile au rechiziţionat spitale şi clinici private şi au transformat centre de conferinţe şi hoteluri în spitale improvizate. Medicii pensionaţi şi studenţii la medicină au fost recrutaţi să se alăture bătăliei împotriva virusului. Dar nici asta nu a fost suficient. Unii medici ajung să îngrijească de până la 60 ori mai mulţi pacienţi într-o singură zi. Penuria de fonduri a fost şi ea o cauză. Asistentele medicale din Spania, afirmă articolul, câştigă doar 1000 de euro pe lună. Din această cauză, 8.000 de asistente medicale din Spania s-au dus la muncă în Franţa, Germania şi Marea Britanie. Spaţiul în morgi a devenit suprasolicitat. Azilurile de bătrâni au fost afectate şi mai crunt. Se estimează că 3.000 de bătrâni au murit în azile. Au existat situaţii în care armata a intrat în azilurile de bătrâni doar să descopere că bătrânii nu mai fuseseră îngrijiţi de o vreme şi că unii dintre ei deja erau morţi de câteva zile. Timp de câţiva ani, spaniolii se mândreau cu statisticile ONU conform cărora spaniolii erau cei mai sănătoşi oameni din lume şi că aveau „cel mai bun sistem de sănătate din lume”. Natural, aveau cu ce să se mândrească. Dacă Spania era pe locul întâi, România era pe locul 77. [Link: https://dnyuz.com/…/spains-lethal-secret-we-didnt-have-the…/] Din nefericire, putem afirma cu certitudine că COVID-19 nu va fi ultima pandemie. Vor fi şi altele. După cum ne arată modelul spaniol, comportamentul şi natura umană sunt în mare responsabile pentru explozia pandemiilor. Rezultatul în trecut a fost moartea. Dacă nu ne schimbăm comportamentul, pandemia viitoare va fi şi mai cruntă. Cea mai bună măsura profilactică e, deci, înţelepciunea, prudenţa şi cumpătarea. Sursa: www.alianta-familiilor.ro Contor Accesări: 1142, Ultimul acces: 2026-10-06 14:40:42
|
Timp total: 0.04s...
[]:1
