Patriarhul: Postul Mare, de la şcoală de pregătire a păgânilor la şcoală de pocăinţă a creştinilor

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Patriarhul: Postul Mare, de la şcoală de pregătire a păgânilor la şcoală de pocăinţă a creştinilor

[2020-03-02]

de Sorin Ioniţe

În toate bisericile a fost oficiată luni seara, 02 martie 2020, prima parte din Canonul de pocăinţă al Sfântului Ierarh Andrei Criteanul, slujbă specifică Postului Mare.
Patriarhul României a oficiat această slujbă în Catedrala Patriarhală şi a vorbit la final despre subiectul prin excelenţă al imnului scris de Arhiepiscopul Cretei: pocăinţa.
„Prin Canonul de pocăinţă al Sfântului Andrei Criteanul, la care participă toată Biserica – clerul şi credincioşii mireni, noi arătăm că întreaga Biserică este în această perioadă a Sfântului şi Marelui Post al Sfintelor Paşti în stare de pocăinţă”.
Patriarhul a precizat că termenul românesc „pocăinţă” provine din slavonă şi înseamnă „regret”, „căinţă”, dar a pus accent pe corespondentul din greacă „metanoia” sau „metania” care se referă la schimbarea modului de a gândi şi de a vieţui.
„Cu alte cuvinte, pocăinţa este o convertire”, a adăugat Preafericirea Sa.
Părintele Patriarh a semnalat că în Biserica primară Postul Sfintelor Paşti era doar Săptămâna Pătimirilor. Perioada anterioară de patruzeci de zile a fost adăugată în secolul al patrulea pentru pregătirea păgânilor care doreau să se convertească la creştinism.
„După ce au trecut persecuţiile, la începutul secolului al patrulea, Sfântul Împărat Constantin cel Mare a dat libertate creştinilor. Acest lucru a produs o schimbare, şi anume, o mulţime de păgâni au devenit foarte repede creştini, botezându-se uneori fără pregătire duhovnicească suficientă. Această convertire rapidă a unor păgâni la creştinism a scăzut nivelul duhovnicesc al vieţii creştine. Păgânii de ieri care au devenit creştinii de astăzi aveau încă foarte multe atitudini şi comportamente păgâneşti care trebuiau îndreptate”, a evocat Patriarhul.
În acest context, a semnalat Preafericirea Sa, Sfinţii Părinţi ai Bisericii au instituit o şcoală de pregătire a păgânilor pentru a primi Sfântul Botez în ajunul Învierii Domnului. Această şcoală dura patruzeci de zile în amintirea postului de patruzeci de zile al Mântuitorului Iisus Hristos.
De la şcoală de pregătire a păgânilor…
În această şcoală, cei care doreau să devină creştini erau catehizaţi, „învăţaţi de episcopi, preoţi şi diaconi care este credinţa creştină şi cum trebuie să fie vieţuirea creştină”.
„În apropierea sărbătorii Sfintelor Paşti se făcea o examinare a candidaţilor la Botez”, a continuat Patriarhul Daniel. „Ei erau întrebaţi de felul cum au înţeles credinţa, cum au învăţat rugăciunile cele mai importante ale Bisericii. Cei care treceau examinarea respectivă se pregăteau pentru Botez”.
Preafericitul Părinte Patriarh a semnalat că „Botezul se mai numea şi luminare”, de aceea, cei botezaţi primeau o haină albă ca semn al curăţirii de păcate şi începutul unei vieţi noi, viaţa în Hristos, în Duhul Sfânt”. În săptămâna de după Paşti ei purtau haina respectivă şi se numeau „nou luminaţi”, „neofiţi” sau nou sădiţi”, de aici numele de „Săptămâna Luminată”.
„Această practică a fost o şcoală de pregătire, de post, de rugăciune, dar şi de învăţare a credinţei nu numai din punct de vedere teoretic, ci şi existenţial. Au învăţat şi cum să se roage şi cum să vieţuiască potrivit Evangheliei lui Hristos şi învăţăturilor Sfinţilor Apostoli”.
…la şcoală de pocăinţă a creştinilor
„După o vreme însă, au început să se boteze şi copiii creştinilor, astfel încât numărul adulţilor care se botezau a scăzut foarte mult. Ca atare, nu mai era nevoie de o şcoală pentru pregătirea păgânilor adulţi ca să devină creştini”.
Însă Biserica a menţinut perioada de patruzeci de zile înaintea Săptămânii Sfintelor Pătimiri, a spus Patriarhul României, notând şi logica acestui fapt:
„Acei care s-au botezat copii fiind şi au păcătuit după aceea trebuie să înveţe mai intens cum să se pocăiască de păcatele săvârşite”, adică să urmeze o „Şcoală a pocăinţei”.
„Pocăinţa este considerată al doilea Botez, sau Botezul Lacrimilor prin care se reînnoieşte haina de la Botezul din apă şi din Duh Sfânt”.
„Deci, în felul acesta, pentru toţi creştinii perioada de patruzeci de zile este o perioadă de înnoire duhovnicească în care ne plângem păcatele, cerem iertare şi ne pregătim pentru primirea bucuriei Sfintelor Paşti”.
„Lumina Sfintelor Paşti nu se oferă doar în noaptea de Paşti. Ea se oferă, treptat, în toată perioada Postului”, a avertizat Patriarhul Daniel.
„Avem aşadar o «Şcoală a pocăinţei». Dar pocăinţa aceasta, din punct de vedere al experienţei sfinţilor în Biserică, nu este pocăinţă spre deznădejde, ci este pocăinţă spre speranţă. O pocăinţă a speranţei că Dumnezeu ne va ierta”, a explicat Părintele Patriarh.
PF Daniel poartă rasă neagră la slujba Canonului Mare. Foto credit: Basilica.ro / Mircea Florescu
„Oricât de mari ar fi păcatele oamenilor, iubirea milostivă a lui Dumnezeu este mai tare”, a spus la final Preafericirea Sa amintind gestul Mântuitorului care se ruga pe Cruce pentru iertarea celor ce L-au răstignit.
Vezi mai multe imagini în Galeria Foto de la eveniment!

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 776, Ultimul acces: 2026-10-07 02:13:36

Timp total: 0.03s...

[]:1