© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Au fost deschise arhivele Vaticanului privind pontificatul Papei Pius al XII-lea[2020-03-04]Papa Pius al XII-leaCu o decizie care a trezit un interes deosebit în opinia publică mondială, începând din 2 martie 2020, arhivele Sfântului Scaun referitoare la pontificatul Papei Pius al XII-lea (1939-1958) au fost deschise în totalitate cercetătorilor. Digitizarea documentelor oferă avantaje semnificative în demersul de studiere. Într-un interviu pentru Vatican News, secretarul pentru relaţiile cu statele în cadrul Secretariatului de Stat, Arhiepiscopul Paul Richard Gallagher, şi-a exprimat speranţa ca deschiderea arhivelor să aducă o nouă lumină asupra Papei Pius al XII-lea, atât în anii grei ai nazismului cât şi în perioada, nu mai puţin complexă, de ascensiune a comunismului. Dacă opoziţia Pontifului faţă de regimul fascist a fost recunoscută public încă din timpul vieţii sale, se cunosc mai puţine despre voinţa sa de a stabili contacte cu regimurile de obedienţă sovietică. În centrul atenţiei se află Arhiva Istorică a Secţiei pentru Relaţiile cu Statele, o arhivă care a fost înfiinţată în 1814 şi funcţionează în continuare. În interviul pentru Vatican News, Arhiepiscopul Gallagher a specificat că Arhiva Istorică cuprinde documentele care cândva aparţineau Sacrei Congregaţii pentru Afacerile Ecleziastice Extraordinare şi, după anii 1960, Consiliului pentru Afacerile Publice ale Bisericii. Tot aici sunt păstrate documentele şedinţelor la care au participat Cardinalii Sacrei Congregaţii pentru Afacerile Ecleziastice Extraordinare, fondul Caprano şi documentele Cardinalului Agostino Casaroli. Materialul documentar care priveşte pontificatul Papei Pius al XII-lea, care a condus Biserica între anii 1939-1958, acoperă o perioadă decisivă din istoria secolului trecut, practic de la al doilea război mondial până la războiul rece. Numai în Arhiva acestei Secţii se găsesc aproximativ 2 milioane de fişe, echivalentul a 323 de metri liniari. Documentele dau mărturie pentru activitatea Sfântului Scaun în timpul conflictului mondial, raporturile diplomatice, chestiunile concordatare, tratatele şi ratificările acestora, operele umanitare şi de asistenţă, relaţiile periodice cu privire la situaţiile politico-religioase, chestiunile şcolare, chestiunile referitoare la Cetatea Vaticanului, activitatea unor protagonişti precum Cardinalul Maglione, Mons. Tardini şi Mons. Montini etc. Numeroase sunt avantajele pentru cercetători după finalizarea procesului de digitizare a documentelor. Din 2 martie, afirmă Arhiepiscopul Gallagher, „peste 1.300.000 de documente în format digital, conectate la un inventar, vor fi puse la dispoziţia cercetătorilor. Primii 10 ani ai pontificatului pacellian, cu toate seriile, sunt gata în totalitate. Pentru cea de-a doua jumătate, după 1948, se fac demersuri treptate pentru a completa toate seriile. Digitizarea are multe avantaje: pentru conservare, metoda digitizării garantează o păstrare mai corectă a documentelor unice în lume, eliminând uzura care provine din transportul materialelor de hârtie şi din consultarea directă pe hârtie.” „Există, totodată, un avantaj pentru consultare, din moment ce capacitatea sălii de consultare este de 20+2 persoane. În acest fel, fiecare cercetător are acces, de la fiecare loc de studiu, la întreaga cantitate de documente disponibile. Toţi cercetătorii admişi vor putea să consulte simultan cu toţi ceilalţi toate documentele puse la dispoziţie. Nu se mai pierde timp pentru aşteptare. Va fi apreciată, probabil, şi viteza de cercetare şi de consultare. Un alt avantaj al digitizării va fi posibilitatea de a cere în timp real copiile documentelor pe care cineva doreşte să le aibă pentru sine. Cererile şi reproducerile documentelor se for realiza într-o manieră automată. Noua sală de consultări Papa Pius al XII-lea, situată în Torre Borgia, este dotată cu terminale specifice pentru vizualizare”. Rugat să facă referinţă la vreo serie sau vreun fond particular de documente, Mons. Gallagher a spus: „În afară de seriile tradiţionale ale fondului Congregaţii pentru Afacerile Ecleziastice Extraordinare, care corespund în mare parte naţiunilor cu care Sfântul Scaun întreţine raporturi diplomatice, pot să menţionez volumele din seria S.A.R.E., Serviciul Ascultare Radio Extern. Din luna mai a anului 1944 până la sfârşitul războiului, un grup de călugăriţe chemate să asculte principalele posturi de radio ascultau şi transcriau programele radiofonice dedicate războiului cu ştirile despre conflict, informau în timp real superiorii Secretariatului de Stat. Era vorba de diverse emiţătoare din diferite naţiuni de pe mai multe continente. Chiar şi ‘Opera Sfântului Scaun pentru salvarea Romei 1939-1944’ merită cu siguranţă să fie menţionată. Mai este, apoi, o mare noutate: o cantitate imensă de documente din fondul multilateral, aproape 100.000 de documente în format digital, care poate trezi un mare interes”. În ansamblu, din documente se poate vedea că „figura Papei Pius al XII-lea iese la iveală în toată amploarea sa de apărător al omenirii şi de autentic păstor universal”, afirmă Arhiepiscopul Gallagher. „Papa Pacelli a fost un diplomat curajos. Ca Papă, el a arătat o caritate neîngrădită, dar nu întotdeauna înţeleasă şi împărtăşită, nici chiar între zidurile Vaticanului. Din documente vor ieşi la vedere eforturile prin care a căutat să răspundă la cererile de ajutor pentru salvarea celor persecutaţi şi a celor nevoiaşi care se aflau în pericol de moarte. Va ieşi la iveală, cu siguranţă, şi ura nazismului faţă de Biserica Catolică şi faţă de Papa”. La ce se pot aştepta însă cercetătorii în privinţa situaţiei din estul Europei în perioada de referinţă? Poate fi considerat Papa Pius al XII-lea un precursor al aşa numitei „Ostpolitik”? „Nu îmi revine mie”, spune Mons. Gallagher, „să emit păreri sau judecăţi de valoare, dar cu siguranţă vor ieşi la vedere documente neaşteptate care vor oferi o nouă lumină în privinţa multor chestiuni. Studii recente arată că a existat, mai ales în perioada imediat următoare războiului, o activitate febrilă a unor persoane consacrate trimise de Papa pentru a încerca să negocieze cu unii reprezentanţi sovietici de rang înalt. Sursele pe care le avem deja la dispoziţie vorbesc de voinţa Papei Pius al XII-lea de a găsi un modus vivendi, cuvânt cheie al aşa numitei Ostpolitik. Poate vom găsi cât de curând confirmarea”, a încheiat Mons. Gallagher. (pr. Adrian Dancă pentru Vatican News Romania) Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 771, Ultimul acces: 2026-10-07 03:22:53
|
Timp total: 0.03s...
[]:1
