„Şi eu am fost la Blaj…” – ecouri ale vizitei Papei Francisc la Blaj - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2026 BISERICI.org

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri
Ştiri de azi
Ştiri Actuale
Arhiva Ştiri 2026
Arhiva Ştiri 2025
Arhiva Ştiri 2024
Arhiva Ştiri 2023
Arhiva Ştiri 2022
Arhiva Ştiri 2021
Arhiva Ştiri 2020
Arhiva Ştiri 2019
Arhiva Ştiri 2018
Arhiva Ştiri 2017
Arhiva Ştiri 2016
Arhiva Ştiri 2015
Arhiva Ştiri 2014
Arhiva Ştiri 2013
Arhiva Ştiri 2012
Arhiva Ştiri 2011
Arhiva Ştiri 2010
Arhiva Ştiri 2009
Arhiva Ştiri 2008
Arhiva Ştiri 2007
Arhiva Ştiri 2006
Arhiva Ştiri 2005
Arhiva Ştiri 1935
Top Toate Ştirile
Top Ştiri Actuale
Ştiri necitite
Sugeraţi Ştiri
eXTReMe Tracker

Ştiri şi Evenimente

„Şi eu am fost la Blaj…” – ecouri ale vizitei Papei Francisc la Blaj

[2020-03-05]
A fost oferit recent publicului cititor un volum-ecou al vizitei Sfântului Părinte Francisc la Blaj (2 iunie 2019). Cartea „Şi noi am fost la Blaj…”, coordonată de publicistul Gelu Hossu, apariţie a editurii Galaxia Gutenberg, a fost lansată în 26 februarie 2020, în cadrul evenimentului organizat sub egida Asociaţiei „Cardinal Iuliu Hossu”, la Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca (BCU). Volumul reuneşte mărturii literare ale unor personalităţi ale vieţii publice, cu impresii desprinse din universul de trăiri ale celor peste o sută de mii de pelerini pe „pământul sfânt al Blajului” (N. Iorga), participanţi la Sfânta Liturghie cu Papa Francisc şi la beatificarea Episcopilor: Valeriu Traian Frenţiu, Iuliu Hossu, Alexandru Rusu, Ioan Bălan, Ioan Suciu, Vasile Aftenie şi Tit Liviu Chinezu.

În cadrul lansării de carte de la BCU, PS Florentin Crihălmeanu, Episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla, a salutat editarea volumului, considerând evocatoare în raport cu momentul istoric din 2 iunie 2019, expresia latină: Et in Arcadia ego! (tr.: Şi eu am fost în Arcadia!). Preasfinţia Sa a explicat: „Arcadia este un teritoriu legendar din Grecia antică despre care se spune că ar fi fost locuit de un popor cinstit de păstori şi care în cursul timpului devine un tărâm ideal, utopic, un paradis al fericirii eterne cu oameni de înaltă puritate sufletească. Această expresie exprimă în prezent nostalgia unui moment trăit cu maximă intensitate şi bucurie sufletească, o clipă de adevărată fericire, un strop de eternitate, şi consider că acest profund sens îl putem aplica evenimentului istoric de la 2 iunie, Anul Domnului 2019, de la Blaj. Peste ani şi ani, poate vom rosti şi noi cu mândrie fraza latinească despre Arcadia grecească, amintindu-ne de colţul de rai în care am trăit clipe de neuitat, pe Câmpul Libertăţii, la umbra Catedralei Episcopului Inochentie Micu: Et in Blasius ego! – am putea parafraza astăzi, pentru noi, această expresie. Şi eu am fost la Blaj! – vom putea rosti cu nostalgie, dar şi cu sfântă mândrie!” a afirmat Ierarhul clujean.
Coordonatorul volumului, Gelu Hossu, a dezvăluit, la momentul introductiv, premisele lucrării: „În anul 2018, în vreme ce studiam presa şi memorialistica Marii Uniri în vederea redactării serialului aniversar Drumul Rezoluţiei, publicat ulterior în revista de cultură Steaua, m-a frapat o întrebare pe care redacţia ziarului Românul din 1 decembrie 1918 a adresat-o cititorilor: «Generaţiile care au să vie după noi vor pricepe oare agitaţia înălţătoare a acestor zile?» Volumul de faţă este o încercare de răspuns la întrebarea cu caracter universal formulată de redactorii ziarului Românul, o tentativă de împiedicare a uitării, o străduinţă de a păstra vii câteva din sentimentele trăite de participanţii la Sfânta Liturghie oficiată de Papa Francisc pe Câmpia Libertăţii de la Blaj.”
Autorii care au putut să fie de faţă la momentul lansării, au rostit fiecare câte un scurt cuvânt la invitaţia moderatorului, pr. Silviu Hodiş, editor al cărţii. Astfel, prof. dr. Ruxandra Cesereanu (poetă, prozatoare, eseistă) – fiica scriitorului Domeţian Teodoziu Cesereanu şi nepoata preotului greco-catolic mărturisitor Vasile Cesereanu (1899-1984) -, a descris pelerinajul la Blaj ca pe o „călătorie iniţiatică”. S-a oprit la „un moment cheie, foarte emoţionant”: „atunci când s-a încheiat toată ceremonia şi când tatăl meu a spus câteva cuvinte foarte simple, a spus atât: «de acum, s-a împlinit!» – şi era luminos, senin; mi-a fost foarte limpede că aceasta era propoziţia potrivită: de acum s-a împlinit, de acum s-a făcut dreptate, de acum martiriul episcopilor noştri a fost recunoscut şi este o mângâiere şi un răsfăţ pentru noi, cei care am putut asista la acest moment”.
Prof. dr. George Cipăianu (istoric), a mărturisit că tatăl său a absolvit Teologia la Blaj iar mama sa a urmat Şcoala Normală din Blaj patronată de Biserica Greco-Catolică, dar călătoria sa la Blaj a avut o altă motivaţie: „mă aşteptam să asist la o întâlnire extraordinară între amintirea jertfei înălţătoare a celor şapte eroi ai credinţei greco-catolice, prelaţi români, cu prezenţa luminoasă a Sfântului Părinte care i-a îmbrăcat în haina sfinţeniei în acest pământ al suferinţelor şi al gloriei neamului românesc de la Blaj. I-a îmbrăcat în haina sfinţeniei pe aceşti prelaţi a căror rezistenţă, ieşită din comun, explicabilă numai prin puterea credinţei în Dumnezeu, a fost împotriva acelora care voiau să îi determine să îşi calce jurămintele, să îşi batjocorească fidelitatea faţă de Sfântul Scaun, de Biserica Catolică şi faţă de neamul românesc. Rezistenţa lor vizibilă şi neîntreruptă până la sfârşitul vieţii a sfidat pur şi simplu teroarea comunistă. Puţine asemenea cazuri avem în istoria noastră contemporană!”
„Aceşti eroi ai credinţei ne-au transmis mesajul consecvenţei în relaţia cu Dumnezeirea, al puterii credinţei, mesajul curajului şi al datoriei de jertfă atunci când ţi-o cere Creatorul, când ţi-o cere situaţia neamului tău. Îi numesc «eroi ai neamului» pentru că, prin rezistenţa lor, ei s-au împotrivit acelora care voiau să ne smulgă rădăcinile noastre occidentale redobândite prin Biserica Greco-Catolică şi să ne anuleze opţiunea europeană. Sfântul Părinte a consfinţit convingerile multora dintre noi şi ne-a confirmat în tăria cu care ne manifestăm respectul faţă de amintirea acestor prelaţi. Beatificarea a fost pentru fiecare dintre noi o ridicare a sufletului, pentru că, de fapt, beatificându-i pe aceşti extraordinari prelaţi, episcopi, Sfântul Părinte ne-a ridicat şi pe noi deasupra condiţiei noastre, de multe ori… umile. Iată de ce m-am dus la Blaj!”
Un capitol al volumului poartă semnătura ing. Iuliu Hossu, membru al familiei Fericitului Iuliu Hossu. Fiind invitat să ia cuvântul, ing. Iuliu şi-a reamintit cum, împreună cu părinţii, obişnuiau să îl viziteze pe Cardinalul Iuliu Hossu în domiciliul obligatoriu de la Curtea de Argeş, apoi la Căldăruşani. A vorbit şi despre rolul pe care unchiul său, Fericitul Iuliu Hossu, l-a avut în viaţa familiei sale. A enumerat idealuri ale vieţii marelui Arhiereu, cu accent pe activitatea sa naţională, pe dragostea pe care o purta credincioşilor săi. A subliniat faptul că Episcopul Iuliu Hossu „s-a luptat pentru toţi românii şi nu doar pentru greco-catolicii săi din Transilvania”. În încheiere a mărturisit că s-a implicat, în parte, „în unificarea familiei [nn. Hossu] şi convingerea lor că cel mai bun lucru este ca Arhiereul să se întoarcă în mijlocul credincioşilor lui din Ardeal, şi în felul acesta s-a reuşit strămutarea rămăşiţelor pământeşti – [nn. a moaştelor Fericitului Iuliu] -, în Eparhia de Cluj-Gherla. Sper din tot sufletul ca acesta să fie un pas mare înainte pentru evoluţia în continuare a Bisericii Greco-Catolice în sine şi pentru evoluţia credinţei în Dumnezeu, că aceasta este principala caracteristică a neamului nostru!”
Au mai cuvântat: Ion Cosmovici (psiholog, teolog), Ion-Andrei Gherasim (jurist, om politic, publicist), Gelu Hossu (inginer, publicist, eseist, stră-strănepot al Fericitului Iuliu Hossu şi preşedintele Asociaţiei „Cardinal Iuliu Hossu”), Radu Mârza (istoric), Adrian Popescu (poet, prozator şi eseist), Eugenia Sarvari (teatrolog, filolog). De asemenea s-a dat citire mesajelor transmise de Giuseppe Munarini (istoric italian, traducător) şi Mihai Pătraşcu (pilot, scriitor), care au participat doar spiritual (nu au putut fi de faţă din cauza condiţiilor impuse de apariţia noului virus). Cu toţii au rostit, fiecare în timbru propriu, dar cu bucurie şi „cu sfântă mândrie”: „Şi eu am fost la Blaj!”

Sursa: www.Catholica.ro

Contor Accesări: 779, Ultimul acces: 2026-10-06 19:43:44