Vittorio Possenti: Revoluţia biopolitică - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2026 BISERICI.org

eXTReMe Tracker

Ştiri şi Evenimente

Vittorio Possenti: Revoluţia biopolitică

[2020-02-17]
La Editura Sapientia din Iaşi a apărut recent cartea „Revoluţia biopolitică: alianţa nefastă dintre materialism şi tehnică”, scrisă de Vittorio Possenti şi tradusă în limba română de Silvia Zamfir. Cartea apare în colecţia „Tratate de teologie”, în formatul 14×20, are 210 pagini şi poate fi procurată de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum şi de la celelalte librării catolice din ţara la preţul de 20 lei. Redăm din cuvintele autorului ca prezentare a cărţii.

Secolul al XX-lea a fost secolul totalitarismelor, al democraţiei şi al impactului ştiinţei tehnice asupra omului. Secolul al XXI-lea pare şi mai profund marcat de aceasta din urmă şi de rapiditatea cu care evoluează, în special biotehnologiile, care au ajuns să influenţeze cursul istoriei chiar mai mult decât economia. Istoria se precipită ca o avalanşă şi noi ne chinuim să ţinem pasul cu ea. Acestea şi multe alte noi posibilităţi biotehnologice arată că suntem chemaţi să luăm hotărâri în condiţii vitrege şi incerte şi că nu putem să o facem în mod adecvat decât în baza unei idei concrete şi exigente despre fiinţa umană, care nu poate fi sacrificată unui mit al progresului şi schimbării prost înţeles. Rămâne esenţial să înţelegem că tehnica este un proiect uman, care izvorăşte la convergenţa dintre cunoaştere şi putere, şi nu un destin provenit de aiurea.
Revoluţia biopolitică: în titlul cărţii se insinuează dilema despre biopolitica contemporană şi şansele ca aceasta să se menţină pe calea umanismului şi a respectării omului; sau poate, dimpotrivă, ne va conduce către Biopower, antiumanism sau vreo versiune a Minunatei lumi noi preconizate de A. Huxley. Această nouă instanţă îşi pune problema dacă există un statut al vieţii umane (de la concepţie) ce trebuie recunoscut şi respectat, în ciuda pluralităţii de răspunsuri ale filosofiei morale despre ce este viaţa bună. Atestarea statutului vieţii umane devine principala problemă bioetică şi biopolitică, fiindcă astăzi este ameninţată nu doar etica, ci şi înţelegerea fundamentală a omului, din ce în ce mai strâmtorată de teza materialistă.
Volumul nu este nici manual, nici tratat de biopolitică, ci o reflecţie asupra câtorva puncte pe care le consider semnificative în cadrul conexiunii dintre umanism şi biopolitică. Cartea constă din şapte capitole: în primul se aprofundează problema dificultăţilor actuale ale umanismului, riscurile dezumanizării sale şi factorul de rezistenţă reprezentat de noţiunea de persoană. Aceste teme sunt într-un anumit fel reluate în al treilea capitol, care tratează despre dificultăţile proiectelor etice întemeiate pe un secularism şlefuit, despre aportul religiei în sfera publică şi despre paradigme în bioetică. Cel de-al doilea reprezintă o reflecţie despre conceptul polivalent de viaţă şi schiţează cadrul biopoliticii diferenţiate de birocraţie.
Al patrulea se confruntă cu conexiunea dintre tehnică şi biopolitică şi pune întrebarea dacă există cu adevărat un imperativ necondiţionat pentru recursul la tehnică, privită ca moaşa unui antidestin, pentru a discuta apoi, pe scurt, teme precum eugenia şi ingineria genetică. În al cincilea capitol atenţia este îndreptată spre caracteristicile de fond ale dezbaterii biopolitice în sfera publică, cu specială aplecare asupra problemei decisive a embrionului uman, asupra dilemei dacă acesta e un individ uman deplin ori nu şi asupra tipului de protecţie de care are nevoie. Ultimele două capitole privesc o altă mare problemă biopolitică, cea a „sfârşitului vieţii”, care, precum cea a embrionului, este astăzi discutată oriunde, cu expuneri despre delicata temă a dispunerii ori nedispunerii de viaţă, iar în cele din urmă, abordez problema sinuciderii aşa cum a fost înţeleasă în diferite momente şi la autori importanţi ai tradiţiei filosofice. Închei cu o scurtă concluzie.

Sursa: www.Catholica.ro


Contor Accesări: 923, Ultimul acces: 2026-10-05 04:59:49