© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.1s...
Celebrarea maternităţii Mariei ne aminteşte că suntem familia lui Dumnezeu[2017-01-01]01.01.2017, Vatican (Catholica) - În ziua de duminică, 1 ianuarie 2017, Papa Francisc a spus că faptul de a o celebra pe Maria, Maica lui Dumnezeu, evidenţiază un aspect frumos al credinţei noastre: că Maria este şi Mama noastră, şi că prin exemplul ei putem învăţa să practicăm virtutea şi sacrificiul de sine în vieţile noastre. „Cu maternitatea sa ne arată că umilinţa şi duioşia nu sunt virtuţi ale celor slabi ci ale celor puternici”. „A celebra maternitatea Mariei ca Mamă a lui Dumnezeu şi Mama noastră la începutul unui an nou înseamnă a aminti o certitudine care va însoţi zilele noastre: suntem un popor cu o Mamă, nu suntem orfani.”Sfântul Părinte a celebrat în Bazilica San Pietro Liturghia pentru Solemnitatea Preasfintei Fecioare Maria, Născătoare de Dumnezeu, reflectând asupra versetului din Evanghelia lui Luca în care se spune: „Maria păstra toate aceste cuvinte, meditându-le în inima ei”. Cu tot ceea ce s-a întâmplat în zilele din preajma Naşterii lui Isus, Maria, „departe de a voi să înţeleagă sau să domine situaţia, este femeia care ştie să păstreze, adică să protejeze, să păzească în inima sa trecerea lui Dumnezeu în viaţa poporului Său. Din sânul său a învăţat să asculte bătaia inimii Fiului său şi aceasta a învăţat-o, pentru toată viaţa, să descopere vibraţia lui Dumnezeu în istorie”. Maria nu spune multe în Evanghelii, nu face fapte uimitoare, dar are „o privire atentă care ştie să păzească viaţa şi misiunea Fiului său şi, de aceea, a tot ceea ce El iubeşte”. „Maria ne-a dat căldura maternă, aceea care ne învăluie în mijlocul dificultăţilor; căldura maternă care permite ca nimic şi nimeni să nu stingă în sânul Bisericii revoluţia duioşiei inaugurate de Fiul său. Unde este o mamă, este duioşie. Şi Maria cu maternitatea sa ne arată că umilinţa şi duioşia nu sunt virtuţi ale celor slabi ci ale celor puternici, ne învaţă că nu este nevoie să-i maltratăm pe alţii pentru a ne simţi importanţi. Şi din totdeauna sfântul popor credincios al lui Dumnezeu a recunoscut-o şi a salutat-o ca Sfântă Mamă a lui Dumnezeu.” „Mamele sunt antidotul cel mai puternic împotriva tendinţelor noastre individualiste şi egoiste, împotriva închiderilor şi apatiei noastre. O societate fără mame ar fi nu numai o societate rece, ci o societate care a pierdut inima, care a pierdut ‘gustul de familie’. O societate fără mame ar fi o societate fără milă, care a lăsat locul numai calcului şi speculaţiei. Pentru că mamele, chiar şi în momentele cele mai rele, ştiu să mărturisească duioşia, dăruirea necondiţionată, forţa speranţei… A începe anul amintind de bunătatea lui Dumnezeu pe faţa maternă a Mariei, pe faţa maternă a Bisericii, pe feţele mamelor noastre, ne ocroteşte de boala corozivă de a fi orfani din punct de vedere spiritual… pe care sufletul o trăieşte când se simte fără mamă şi îi lipseşte duioşia lui Dumnezeu.” O astfel de atitudine „este un cancer care în tăcere uzează şi degradează sufletul. Şi astfel ne degradăm puţin câte puţin, din moment ce nimeni nu ne aparţine şi noi nu aparţinem nimănui: degradez pământul pentru că nu-mi aparţine, îi degradez pe alţii pentru că nu-mi aparţin, îl degradez pe Dumnezeu pentru că nu-i aparţin… Şi în sfârşit ajunge să ne degradeze pe noi înşine pentru că uităm cine suntem, ce ‘nume’ divin avem. Pierderea legăturilor care ne unesc, tipică culturii noastre fragmentate şi divizate, face în aşa fel încât să crească acest sentiment şi de aceea de mare gol şi singurătate.” „A celebra sărbătoarea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu ne face să ne apară din nou pe faţă zâmbetul de a ne simţi popor, de a simţi că ne aparţinem; de a şti că numai într-o comunitate, o familie, persoanele pot găsi ‘climatul’, ‘căldura’ care permite să înveţe să crească din punct de vedere uman şi nu ca simple obiecte invitate să ‘consume şi să fie consumate’. A celebra sărbătoarea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu ne aminteşte că nu suntem marfă de schimb sau terminale receptoare de informaţii. Suntem fii, suntem familie, suntem popor al lui Dumnezeu.” Asemenea lui Ioan, căruia Isus i-a încredinţat-o de pe cruce pe Mama Sa, „şi noi vrem să o primim în casele noastre, în familiile noastre, în comunităţile noastre, în ţările noastre. Vrem să întâlnim privirea sa maternă. Acea privire care ne aminteşte că suntem fraţi: că eu îţi aparţin, cu tu îmi aparţii, că suntem din aceeaşi carne. Acea privire care ne învaţă că trebuie să învăţăm să ne îngrijim de viaţă în acelaşi mod şi cu aceeaşi duioşie cu care s-a îngrijit ea: semănând speranţă, semănând apartenenţă, semănând fraternitate.” Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 5733, Ultimul acces: 2026-06-17 01:17:14
|
Timp total: 0.13s...
[]:1
