Cardinalul Müller: Curia îl ajutã pe Papa, nu este în centrul Bisericii[2016-01-01]Curia Romanã "este un instrument de ajutor pentru conducerea Bisericii" ºi "nu este în centrul Bisericii", a afirmat Cardinalul Gerhard Ludwig Müller, prefect al Congregaþiei pentru Doctrina Credinþei, care, într-un lung interviu de sfârºit de an acordat ziarului german Die Zeit, subliniazã apãrarea sãracilor pe care o susþine Papa Francisc ºi sublinierea sa cã "periferia, teologic vorbind, nu este la margini ci în centru. Speranþa omenirii este Isus Cristos ºi nu bursa din New York". Cardinalul respinge acuzele de erezie pe care unele sectoare catolice îl adreseazã Papei, subliniind, cu privire la posibile formulãri "nefericite, nepotrivite sau vagi" cã nici Papa, nici Episcopii nu pot contrazice Cuvântul lui Dumnezeu, contestã cã soluþia gãsitã la Sinodul despre familie, incubatã în cercul german, este un "compromis", doreºte o distanþare în cadrul comunitãþii islamice faþã de terorism ºi contestã suspiciunile de rea administrare în sânul Dicasterului sãu.În trecerea de la Papa Benedict al XVI-lea la Papa Francisc, afirmã Cardinalul german intervievat de Evelyn Finger, "misiunea mea nu s-a schimbat. Congregaþia slujeºte în numele Papei magisteriul universal al Bisericii, respectând regulile ºi statutele aprobate", fãrã a nega cã "cei doi Papei pentru care coordonez lucrãrile Congregaþiei sunt persoane diferite", un fapt care "îmbogãþeºte Biserica". În privinþa "reînnoirii" Curiei, nu este, dupã pãrerea lui Müller, "un program specific al unui singur Papã". Curia "este un instrument de ajutor pentru conducerea Bisericii. Nu este în centrul Bisericii. Acolo unde este celebratã Euharistia este centrul Bisericii, chiar ºi într-un umil bordei din junglã. Atenþia mediaticã disproporþionatã faþã de Curie ºi nu faþã de Evanghelie este dovada cã este nevoie de o schimbare de perspectivã. Colaboratorii din Curie trebuie sã fie plini de spiritul lui Petru ºi sã îl slujeascã în figura Papilor. Numai cel care în pofida tuturor slãbiciunilor sale poate sã îi spunã lui Isus, cu Petru, «da, Doamne, Tu ºtii cã te iubesc», poate sã fie de partea succesorului sãu, Papa, cu sfaturi ºi pãreri". Cardinalul, care precizeazã cã vrea sã fie "atent" pentru a evita instrumentalizãri, exprimã îndeosebi apreciere faþã de Papa Francisc datoritã apãrãrii sãracilor ºi a sublinierii sale neobosite cã "periferia, teologic vorbind, nu este la margini ci în centru". Cardinalul Müller revine asupra temei iregularitãþilor financiare reieºite, ºi corectate, în sânul Congregaþiei pentru Doctrina Credinþei, despre care s-a aflat când popularul ziar german Das Bild a scris despre un fond la negru de 20 de mii de euro gãsit ascuns în birouri. "Nu am fost numit prefect al Congregaþiei pentru Doctrina Credinþei ca sã mã ocup de o temã secundarã precum aºa-numitele finanþe ale Vaticanului, cu atât mai mult de instituþiile lor lumeºti care nu aparþin Curiei. Existã alþii care pot face asta mai bine ºi mai cu plãcere", a rãspuns fostul Arhiepiscop de Regensburg, care, în privinþa articolului din Das Bild, lichideazã "fanteziile investigative" ale "presei senzaþionaliste" ca "nefondate" ºi menite sã "deranjeze munca noastrã efectivã" ºi criticã pe cel care ia în serios "ridicolul". În interviu, prelatul contestã apelativul de "conservator", revendicã prietenia sa cu teologul eliberãrii Gustavo Gutierrez ºi afirmã cã astãzi "nu mai trãim în timpul confesionalismului, ci în timpul lui ecumene". Sinodul despre familie "a fost obositor, pentru cã era vorba despre ceea ce ne-a fost dat de Dumnezeu în Sacramentul Cãsãtoriei ºi despre modul cum îl putem trãi cu fidelitate în actualele condiþii de viaþã", afirmã Cardinalul, care, în privinþa rolului avut în discuþiile din cercul german, din care el fãcea parte împreunã cu personalitãþi precum Cardinalii Christoph Schönborn, Reinhard Marx, Walter Kasper, precizeazã cã nu a fost vorba despre un "compromis" ºi esenþa cãsãtoriei rãmâne posibilitatea de "a spune da în mod definitiv unei persoane de celãlalt sex". Pontiful argentinian subliniazã cã nu doctrina ci milostivirea lui Dumnezeu este în centrul creºtinismului? "Papa Francisc are stilul sãu de predicã ºi pastoraþie, care convinge milioane de persoane. Dar a subliniat de mai multe ori cã toate declaraþiile sale ºi gesturile sale trebuie interpretate în contextul crezului catolic. Doctrina credinþei nu este o teorie construitã de oameni". Cât priveºte faptul cã unii "catolici", întreabã intervievatoarea, "îl insultã pe Papa definindu-l eretic", "nu numai prin funcþia mea - rãspunde Müller - ci din convingere personalã trebuie sã contest asta. Eretic în definiþia teologicã este un catolic care neagã cu încãpãþânare un adevãr revelat ºi prezentat de Bisericã. Lucru complet diferit este atunci când o învãþãturã a credinþei prezentatã oficial este exprimatã probabil în mod nefericit, nepotrivit sau vag. Magisteriul Papei ºi al Episcopilor nu este superior Cuvântului lui Dumnezeu, ci îl slujeºte. A stabilit aceasta ºi constituþia dogmaticã a Conciliului Vatican II despre revelaþia divinã". Congregaþia, afirmã prefectul, "îl slujeºte pe Papa în misiunea sa, pentru a respinge o eroare în credinþã". Cât priveºte terorismul de matrice jihadistã, Cardinalul Müller refuzã ca "paternalistã ºi contraproductivã" o abordare iluministã care urmeazã motoul "noi suntem înaintaþi ºi ceilalþi s-au oprit la Evul Mediu", ci subliniazã cã "specialiºtii ºi politicienii islamici trebuie sã arate în mod clar ºi obligatoriu cã violenþa contrazice în mod diametral opus voinþa lui Dumnezeu". Cadoul unui potir pe care Papa Francisc l-a oferit comunitãþii luterane din Roma, mai afirmã Müller, a fost "un semn de speranþã, ca sã vinã ziua în care sã se ajungã vizibil la unitatea deplinã a Bisericii: în cunoaºterea credinþei, în semnul sacramental al mântuirii ºi în compoziþia episcopatului cu Papa în vârf". (material tradus de pr. Mihai Pãtraºcu de pe Vatican Insider pentru ITRC.ro) (Sursa: vedeþi aici) Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesãri: 5760, Ultimul acces: 2026-06-13 14:31:03
|
Timp total: 0.05s...
[]:1