Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a fost prezent ieri la Mănăstirea Jercălăi[2010-01-18]În toate bisericile s-a citit ieri, 17 ianuarie, în Duminica a 32-a după Rusalii, pericopa evanghelică în care este prezentată convertirea vameşului Zaheu. Prezent la slujba Sfintei Liturghii oficiată la Mănăstirea Jercălăi, din judeţul Prahova, după cum ne informează Radio TRINITAS, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a evidenţiat, în cuvântul de învăţătură adresat celor prezenţi, învăţăturile care reies din această Evanghelie: „Cunoscând această dorinţă de luminare din orbirea sa sufletească, Mântuitorul Iisus Hristos l-a chemat la El pe cel ce era în copac, ca împreună să meargă în casa lui Zaheu. Mai întâi harul lui Hristos a atins sufletul lui Zaheu, de aceea Mântuitorul Iisus Hristos s-a autoinvitat în casa lui Zaheu. Deci, vedem că atunci când un om nu e mulţumit de starea lui sufletească şi se află într-o căutare uneori confuză, difuză, Dumnezeu intră în acţiune prin harul Său şi ne întâmpină, ne caută şi El pe noi mai ales dacă noi îl căutăm pe El, fiindcă doreşte ca tot omul « să se mântuiască şi la cunoştinţa adevărului să vină ». Iată cum aparenta curiozitate era de fapt o dorinţă de convertire de schimbare”. Părintele Patriarh Daniel a evocat și viaţa Sfântului Antonie cel Mare, întemeietorul vieţii pustniceşti - sărbătorit, ieri, de Biserica Ortodoxă: „S-a născut la anul 251, în părţile Alexandriei, în Africa. A avut părinţi bogaţi care i-au lăsat multe averi. Dar într-o bună zi l-a schimbat şi pe el Mântuitorul Iisus Hristos nu pentru că s-ar fi întâlnit personal cu El, ci Hristos este prezent în Evanghelia Sa, după cum este prezent şi în Sfânta Euharistie. Când a ascultat cuvintele Mântuitorului Iisus Hristos, adresate tânărului bogat: „un lucru îţi mai lipseşte, mergi, vinde averea ta, împarte-o săracilor şi apoi urmează-Mi Mie”, Sfântul Antonie a considerat că îi sunt adresate lui, a vândut averile şi a stat 17 ani într-o colibă, într-un bordei, şi într-un mormânt părăsit de la marginea satului său natal, apoi s-a mutat şi a stat 20 de ani într-un oraş, într-o cetate părăsită”. Sfântul Antonie a dus o viață de rugăciune și de post, în care s-a luptat cu patimile de tot felul, a arătat Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române: „Sfântul Antonie cel Mare a adunat în jurul lui unii monahi sau călugări pe care i-a sfătuit. Apoi a plecat la un munte, Kolzin, care era un munte prielnic pentru rugăciune şi acolo a întemeiat o mănăstire pe care şi astăzi o cunoaşte lumea ca Mănăstirea Sfântului Antonie cel Mare. A devenit un părinte al întregului Egipt, un sfătuitor, a vindecat bolnavi, le-a dat sfaturi împăraţilor prin scrisori sau prin trimişi, şi era preţuit de toată lumea pentru înţelepciunea lui şi pentru puterea lui de a vindeca pe oamenii bolnavi”. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 1692, Ultimul acces: 2026-06-18 14:13:51
|
Timp total: 0.03s...
[]:1