© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.06s...
Predica Sfântului Pãrinte Papa Benedict al XVI-lea la Liturghia din solemnitatea Mariei, Maica lui Dumnezeu 1 ianuarie 2006, Bazilica San Pietro[2006-01-02]Iubiþi fraþi ºi surori!În Liturghia de astãzi privirea noastrã continuã sã fie aþintitã asupra marelui mister al întrupãrii Fiului lui Dumnezeu, în timp ce, în mod special, contemplãm maternitatea Fecioarei Maria. În pasajul paulin pe care l-am ascultat (cf. Galateni 4,4), apostolul indicã într-un mod foarte discret spre cea prin care Fiul lui Dumnezeu a intrat în lume: Maria din Nazaret, Maica lui Dumnezeu, Theot?kos. La începutul unui nou an, suntem invitaþi sã ne punem la ºcoala ei, la ºcoala discipolei fidele a Domnului, pentru a învãþa de la ea sã primim în credinþã ºi în rugãciune mântuirea pe care Dumnezeu doreºte sã o dea celor care au încredere în iubirea sa milostivã. Mântuirea este dar de la Dumnezeu; în prima lecturã pe care am ascultat-o ne este prezentatã ca o binecuvântare: "Sã te binecuvânteze Domnul ºi sã te pãzeascã! Sã-ºi întoarcã Domnul faþa Sa cãtre tine ºi sã-þi dãruiascã pace!" (Numeri 6,24.26). Este vorba aici de binecuvântarea pe care sacerdoþii obiºnuiau sã o invoce asupra poporului la încheierea marilor sãrbãtori liturgice, în special la sãrbãtoarea noului an. Suntem în prezenþa unui text important, în care numele Domnului este repetat la începutul fiecãrui verset. Un text care nu se limiteazã la o simplã enunþare de principiu, ci care tinde sã realizeze ceea ce afirmã. Dupã cum se ºtie, de fapt, în gândirea semitã, binecuvântarea Domnului produce, prin forþã proprie, bunãstare ºi mântuire, aºa dupã cum blestemul aduce dizgraþie ºi ruinã. Eficacitatea binecuvântãrii este concretizatã apoi, mai specific, din partea lui Dumnezeu prin faptul cã protejeazã (vs. 24), este binevoitor (vs. 25) ºi dãruieºte pacea, adicã, cu alte cuvinte, oferirea abundenþa fericirii. Fãcându-ne sã reascultãm aceastã strãveche binecuvântare, la începutul unui nou an solar, liturgia doreºte parcã sã ne încurajeze sã invocãm la rândul nostru binecuvântarea Domnului asupra noului an care a fãcut primii paºi, pentru ca sã fie pentru noi toþi un an de prosperitate ºi de pace. Tocmai aceastã urare doresc sã o adresez iluºtrilor ambasadori ai corpului diplomatic acreditat pe lângã Sfântul Scaun, care participã la celebrarea liturgicã de astãzi. Îl salut pe Cardinalul Angelo Sodano, secretarul meu de stat. Împreunã cu el, îi salut pe Cardinalul Renato Raffaele Martino ºi pe toþi membrii Consiliului Pontifical pentru Justiþie ºi Pace. Lor le sunt în mod special recunoscãtor pentru angajamentul puternic în rãspândirea mesajului anual pentru Ziua Mondialã a Pãcii, adresat creºtinilor ºi tuturor oamenilor de bunãvoinþã. Un cordial salut adresez ºi numeroºilor pueri cantores, care cu cântul lor fac ºi mai solemnã aceastã Sfântã Liturghie prin care invocãm de la Dumnezeu darul pãcii pentru lumea întreagã. Alegând pentru Mesajul Zilei Mondiale a Pãcii de astãzi tema "Pacea este în adevãr", am dorit sã îmi exprim convingerea cã "acolo unde ºi când omul se lasã luminat de splendoarea adevãrului, el întreprinde, aproape în mod natural, drumul pãcii" (nr. 3). Cum sã nu vedem o realizare eficientã ºi potrivitã a acestui fapt în pasajul evanghelic tocmai proclamat, în care am contemplat scena cu pãstorii în drum spre Betleem pentru a-l adora pe Pruncul Isus (cf. Luca 2,16)? Nu sunt oare aceºti pãstori, pe care evanghelistul Luca ni-i descrie în sãrãcia ºi în simplitatea lor, ascultãtori faþã de porunca îngerului ºi faþã de voinþa lui Dumnezeu, o imagine, mai uºor accesibilã fiecãruia dintre noi, a omului care se lasã luminat de adevãr, devenind astfel capabil sã construiascã o lume a pãcii? Pacea! Aceastã mare dorinþã a inimii fiecãrui om se edificã zi dupã zi cu contribuþia tuturor, preþuind ºi extraordinara moºtenire lãsatã nouã de Conciliul Vatican II prin Constituþia pastoralã "Gaudium et Spes", unde se afirmã, printre altele, cã omenirea nu va reuºi sã construiascã "o lume cu adevãrat mai umanã pentru toþi oamenii ºi pe tot pãmântul, dacã oamenii nu se vor întoarce cu toþii, cu suflet reînnoit, la pacea adevãratã" (nr. 77). Momentul istoric în care a fost promulgatã Constituþia "Gaudium et Spes", la 7 decembrie 1965, nu era mult diferit de al nostru; atunci, ca, din pãcate, ºi în zilele noastre, tensiuni de diferite feluri se profilau la orizontul lumii. În faþa prelungirii situaþiilor de nedreptate ºi de violenþã care continuã sã oprime diferite zone ale globului, în faþa a ceea ce se prezintã ca noi ºi mai viclene ameninþãri la adresa pãcii - terorismul, nihilismul ºi fundamentalismul fanatic - devine mai necesar sã acþionãm împreunã pentru pace! Este necesar un "salt" de curaj ºi de credinþã în Dumnezeu ºi în om pentru a alege sã mergem pe drumul pãcii. ªi aceasta din partea tuturor: indivizi ºi popoare, organizaþii internaþionale ºi puteri mondiale. În Mesajul pentru celebrarea de astãzi, am dorit în mod particular sã invit Organizaþia Naþiunilor Unite sã conºtientizeze din nou responsabilitãþile pe care le are în promovarea valorilor dreptãþii, solidaritãþii ºi pãcii, într-o lume tot mai marcatã de vastul fenomen al globalizãrii. Dacã pacea este dorinþa fiecãrei persoane de bunãvoinþã, pentru discipolii lui Cristos este o sarcinã permanentã care îi angajeazã pe toþi; este o misiune exigentã care îi îndeamnã sã vesteascã ºi sã dea mãrturie despre "Evanghelia Pãcii", proclamând faptul cã recunoaºterea adevãrului deplin al lui Dumnezeu este condiþie prealabilã ºi indispensabilã pentru consolidarea adevãrului pãcii. Aceastã conºtientizare sã creascã tot mai mult, pentru ca fiecare comunitate creºtinã sã devinã "ferment" al unei omeniri reînnoite în iubire. "Maria însã pãstra toate aceste cuvinte, meditându-le în inima ei" (Luca 2,19). Prima zi a anului este pusã sub semnul unei femei, Maria. Evanghelistul Luca o descrie ca Fecioara tãcutã, în ascultare constantã a cuvântului etern, care trãieºte în Cuvântul lui Dumnezeu. Maria pãstreazã în inima ei cuvintele care vin de la Dumnezeu ºi, unindu-le ca într-un mozaic, învaþã sã le înþeleagã. La ºcoala ei sã dorim sã învãþãm ºi noi a deveni discipoli atenþi ºi ascultãtori ai Domnului. Cu ajutorul ei matern, sã dorim sã ne angajãm în a lucra neobosit pe "ºantierele" pãcii, urmându-l pe Cristos, Principele Pãcii. Urmând exemplul Preasfintei Fecioare, sã dorim a ne lãsa cãlãuziþi mereu ºi doar de cãtre Isus Cristos, care este acelaºi ieri, astãzi ºi întotdeauna (cf. Evrei 13,8)! Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesãri: 7650, Ultimul acces: 2026-06-12 19:51:13
|
Timp total: 0.06s...
[]:1
